Ce este bacteriuria asimptomatică?
Bacteriuria asimptomatică apare atunci când bacteriile sunt prezente într-o probă de urină. Este cauzată de colonizarea bacteriană a tractului urinar.
O infecție a tractului urinar (ITU) provoacă simptome precum urinare frecventă, urinare dureroasă sau dureri pelviene. Însă bacteriuria asimptomatică nu provoacă simptome vizibile. Această afecțiune se referă doar la detectarea unui număr mare de bacterii într-o probă de urină.
Totuși, această infecție poate fi o problemă, mai ales în sarcină. Poate duce la o ITU superioară simptomatică (numită pielonefrită). Pielonefrita este un tip de infecție renală care poate provoca complicații în sarcină.
Bacteriuria asimptomatică afectează între 1 și 5% dintre femeile sănătoase înainte de menopauză și între 1,9 și 9,5% dintre femeile gravide. Este mai puțin frecventă la bărbați.
Cuprins:
Bacteriile sunt introduse de obicei în tractul urinar în timpul contactului sexual sau prin ștergerea incorectă după o mișcare intestinală. Bacteria E. coli este responsabilă pentru majoritatea cazurilor de bacteriurie asimptomatică.
Alte specii de bacterii pot provoca, de asemenea, colonizarea, inclusiv:
Deoarece bacteriuria asimptomatică nu provoacă simptome, este important să știi ce îți crește riscul de infecție.
Cercetătorii au identificat mai mulți factori de risc, printre care:
Dacă ai sau suspectezi că ai una dintre aceste condiții, este posibil să ai un risc crescut de bacteriurie asimptomatică.
Cu toate acestea, conform ghidurilor clinice recente, screeningul pentru bacteriurie asimptomatică este recomandat doar femeilor însărcinate, persoanelor care urmează anumite proceduri urologice endoscopice și adulților în vârstă cu simptome de ITU.
La femeile care nu sunt gravide, bacteriuria asimptomatică rareori cauzează probleme serioase. Însă, la femeile gravide, această infecție poate avansa și provoca uretrită acută, cistită acută și pielonefrită acută.
Bacteriuria poate duce la complicații ale sarcinii precum greutate mică la naștere și travaliu prematur. Travaliul prematur este cea mai frecventă cauză a complicațiilor grave — inclusiv moartea — la nou-născuți.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până la 45% dintre femeile gravide cu bacteriurie asimptomatică netratată vor dezvolta pielonefrită.
O infecție renală poate duce și la sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) sau sepsis. Sepsisul apare atunci când organismele patogene sau toxinele invadează sângele sau țesuturile. Ambele pot fi amenințătoare de viață.
Deoarece persoanele cu această afecțiune nu au simptome, o cultură de urină pozitivă este singura metodă de diagnostic.
Dacă ești însărcinată, medicul tău îți va face probabil un screening. Femeile gravide ar trebui să fie testate la începutul sarcinii, între săptămânile 12 și 16.
Medicul îți va cere să oferi o probă de urină colectată la mijlocul fluxului, după o igienizare corespunzătoare. Această probă va fi trimisă la un laborator pentru a fi cultivată. Proba ajută medicul să identifice tipul și numărul de bacterii prezente.
Laboratorul folosește o măsurătoare numită unități formatoare de colonii pe mililitru (CFU/mL) pentru a număra bacteriile din proba ta de urină. În cazul bacteriuriei asimptomatice, o probă pozitivă este definită printr-un număr de cel puțin 100.000 CFU/mL.
Dacă proba ta de urină este pozitivă și nu ai simptome de ITU, poți fi diagnosticată cu bacteriurie asimptomatică.
Criteriile de diagnostic diferă între bărbați și femei, și mai specific, între femeile gravide. Femeile care nu sunt însărcinate trebuie să furnizeze două probe consecutive pozitive cu aceeași specie bacteriană pentru a primi diagnosticul de bacteriurie asimptomatică.
Cei mai mulți medici vor trata o femeie însărcinată pe baza unei singure probe de urină care arată o creștere bacteriană adecvată. Bărbații și persoanele cu cateter au nevoie doar de o singură probă pozitivă.
Infecțiile bacteriene sunt tratate de obicei cu antibiotice. Totuși, persoanele care nu sunt însărcinate și au bacteriurie asimptomatică nu necesită, în general, tratament. Asta deoarece nu există efecte negative și bacteriile pot dispărea de la sine în timp.
Administrarea antibioticelor poate perturba echilibrul normal al bacteriilor din organism. De asemenea, prescrierea excesivă de antibiotice poate duce la apariția tulpinilor bacteriene rezistente la antibiotice.
Totuși, tratamentul cu antibiotice pentru bacteriuria asimptomatică este recomandat pentru următoarele grupuri:
Persoanele din aceste grupuri ar trebui testate pentru bacteriurie asimptomatică pentru a începe tratamentul imediat dacă infecția este identificată.
Un tratament scurt cu antibiotice orale este, de obicei, suficient. Medicul îți va prescrie probabil un tratament cu antibiotice de șapte până la zece zile. Este important să finalizezi tot tratamentul conform indicațiilor medicului.
Multe studii au comparat diferite regimuri de antibiotice și au arătat că sunt la fel de eficiente în tratarea bacteriuriei asimptomatice. Medicul va primi, cel mai probabil, un raport cu cultura ta de urină care va arăta antibioticele cele mai eficiente pentru bacteriile identificate.
Antibioticele utilizate frecvent pentru tratarea femeilor gravide cu această afecțiune includ:
Medicul îți va prescrie un antibiotic considerat sigur în timpul sarcinii. Unele antibiotice, precum ciprofloxacina (Cipro), sunt frecvent utilizate pentru tratarea infecțiilor urinare la femeile care nu sunt însărcinate, dar nu sunt recomandate în sarcină din cauza riscurilor pentru făt.
După ce ai finalizat tratamentul, vei merge din nou la medic pentru a verifica dacă infecția a fost eliminată.
După administrarea antibioticelor, femeile însărcinate vor face o altă cultură de urină pentru a verifica dacă bacteriile au fost eliminate. Dacă această cultură este negativă, ele pot fi testate periodic pentru reinfecție până la naștere.
Poți ajuta la prevenirea colonizării bacteriene a tractului urinar urmând aceste recomandări:
Bacteriuria asimptomatică este, de obicei, o afecțiune benignă la majoritatea persoanelor. Totuși, crește riscul femeilor însărcinate de a dezvolta infecții, cum ar fi pielonefrita. În consecință, crește și riscul de travaliu prematur și alte complicații.
Femeile însărcinate ar trebui testate încă de la începutul sarcinii și, dacă afecțiunea este prezentă, să fie tratate cu un ciclu scurt de antibiotice.
Consultă un medic dacă apar simptome precum urinări frecvente, dureri pelviene sau alte semne ale unei infecții urinare.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…