Frotaj de sânge: scop, procedură și rezultate

Ce este un frotaj de sânge?

Frotajul de sânge este un test de laborator utilizat pentru a detecta anomalii ale celulelor sanguine. Testul se
concentrează pe trei tipuri principale de celule din sânge:

• Globule roșii – transportă oxigenul în întregul corp.
• Globule albe – ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor și bolilor inflamatorii.
• Plachete – esențiale pentru coagularea sângelui.

Testul oferă informații despre numărul și forma acestor celule, ajutând medicii să diagnosticheze anumite afecțiuni
ale sângelui sau alte probleme medicale.

Modificările în numărul sau forma globulelor roșii pot afecta transportul oxigenului în sânge. Aceste anomalii sunt
adesea cauzate de deficiențe de vitamine sau minerale, dar pot fi și rezultatul unor afecțiuni ereditare, cum ar fi
anemia falciformă.

Globulele albe fac parte din sistemul imunitar, care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor. Un număr prea
mare sau prea mic de globule albe poate indica o boală a sângelui, ceea ce poate afecta capacitatea organismului de
a combate infecțiile sau inflamațiile.

Anomaliile în numărul sau forma plachetelor pot indica o tulburare de coagulare. Aceste tulburări pot duce la
sângerări excesive sau la formarea de cheaguri de sânge. Ele apar atunci când organismul produce prea multe sau prea
puține plachete.

De ce se efectuează un frotaj de sânge?

Testul de frotaj de sânge este utilizat pentru a diagnostica afecțiuni care pot cauza:

• icter inexplicabil
• anemie inexplicabilă (nivel scăzut de globule roșii normale)
• vânătăi anormale
• simptome persistente asemănătoare gripei
• pierdere bruscă în greutate
• infecții severe sau neașteptate
• erupții cutanate sau răni
• durere osoasă

Medicul poate recomanda efectuarea regulată a testului dacă urmezi un tratament pentru o afecțiune hematologică.

Ce trebuie să fac înainte de un frotaj de sânge?

Înainte de test, este important să informezi medicul despre orice medicamente eliberate pe bază de rețetă sau fără
prescripție, suplimente și vitamine pe care le iei. Anumite medicamente pot afecta rezultatele testului, inclusiv:

• antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
• anumite antibiotice
• glucocorticosteroizi

Dacă urmezi un tratament cu anticoagulante, cum ar fi warfarina (Coumadin), există un risc mai mare de sângerare în
urma recoltării de sânge.

De asemenea, trebuie să informezi medicul despre orice afecțiuni medicale existente, cum ar fi hemofilia. Anumite
boli, transfuziile regulate de sânge și prezența unor tipuri de cancer hematologic pot produce anomalii în
rezultatele testului.

Este important să discuți aceste aspecte cu medicul înainte de test pentru a evita eventualele erori de diagnostic.

Ce se întâmplă în timpul unui frotaj de sânge?

Frotajul de sânge este un test simplu. Un flebotomist, o persoană special instruită pentru recoltarea sângelui,
începe prin curățarea și sterilizarea locului de puncție cu un antiseptic. Apoi, leagă un garou deasupra zonei unde
va fi extras sângele. Acest lucru determină venele să se umfle, facilitând recoltarea sângelui. După ce identifică o
venă potrivită, flebotomistul introduce un ac direct în venă și extrage sângele.

Majoritatea oamenilor simt o înțepătură ascuțită la introducerea acului, dar senzația dispare rapid pe măsură ce
sângele este colectat. După câteva minute, flebotomistul îndepărtează acul și îți cere să aplici presiune pe locul
puncției cu un tampon de tifon sau vată. Apoi, locul este acoperit cu un plasture, iar testul este încheiat.

Testul de sânge prezintă un risc minim. Totuși, pot apărea efecte secundare ușoare, precum:

• leșin cauzat de vederea sângelui (sincopă vasovagală)
• amețeală
• durere sau roșeață la locul puncției
• vânătăi
• infecție

Ce înseamnă rezultatele?

Un frotaj de sânge este considerat normal atunci când sângele conține un număr adecvat de celule, iar acestea au un
aspect normal. Un rezultat anormal indică o modificare în dimensiunea, forma, culoarea sau numărul celulelor din
sânge. Anomaliile pot varia în funcție de tipul de celulă afectată.

Boli care afectează globulele roșii includ:

• anemia feriprivă – apare atunci când organismul nu produce suficiente globule roșii normale din cauza lipsei de
  fier
• anemia falciformă – o boală ereditară în care globulele roșii au o formă anormală de semilună
• sindromul hemolitic uremic – declanșat frecvent de o infecție a tractului digestiv
• policitemia vera – apare atunci când organismul produce un număr excesiv de globule roșii

Boli care afectează globulele albe includ:

• leucemia acută sau cronică – un tip de cancer al sângelui
• limfomul – un tip de cancer care afectează sistemul imunitar
• HIV – un virus care infectează globulele albe
• infecția cu virusul hepatitei C
• infecții parazitare, cum ar fi oxiurii
• infecții fungice, cum ar fi candidoza
• alte boli limfoproliferative, inclusiv mielomul multiplu

Boli care afectează plachetele includ:

• tulburări mieloproliferative – determină creșterea anormală a celulelor sanguine în măduva osoasă
• trombocitopenia – apare când numărul de plachete este foarte scăzut din cauza unei infecții sau a altei boli

Un frotaj de sânge poate indica și alte afecțiuni, precum:

• boală hepatică
• boală renală
• hipotiroidism

Valorile normale și anormale pot varia între laboratoare, deoarece unele folosesc metode sau echipamente diferite
pentru analizarea probelor. Este important să discuți rezultatele cu medicul tău, care îți poate spune dacă sunt
necesare teste suplimentare.