Fistula gastrointestinală – cauze, simptome și diagnostic

Fistula gastrointestinală

Fistula gastrointestinală este o deschidere anormală în tractul digestiv care face ca fluidele gastrice să se infiltreze prin mucoasa stomacului sau intestinelor. Dacă ai o fistulă gastrointestinală, ești mai expus riscului de infecție atunci când aceste fluide se scurg în piele sau alte organe.

Fistula gastrointestinală apare de obicei după o intervenție chirurgicală intra-abdominală, adică o operație în interiorul abdomenului. Totuși, dacă ai probleme digestive cronice, ai un risc ridicat de a dezvolta o fistulă.

Cauzele unei fistule gastrointestinale

Există mai multe cauze posibile ale fistulelor gastrointestinale. Acestea includ:

Complicații ale intervențiilor chirurgicale

Aproximativ 85–90% dintre fistulele gastrointestinale se dezvoltă după o intervenție chirurgicală intra-abdominală. Ești mai predispus la dezvoltarea unei fistule dacă ai:
– cancer
– tratament cu radiații în zona abdomenului
– o obstrucție intestinală
– probleme cu suturile chirurgicale
– probleme la locul inciziei
– un abces
– o infecție
– un hematom (cheag de sânge sub piele)
– o tumoare
– malnutriție

Fistula gastrointestinală – formarea spontană

O fistulă gastrointestinală spontană se formează în aproximativ 10–15% din cazuri, adesea ca rezultat al unor afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, tumori maligne sau infecții intestinale, cum ar fi diverticulita.

Bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn, pot provoca și ele fistule gastrointestinale. Aproximativ 40% dintre persoanele cu boala Crohn dezvoltă o fistulă la un moment dat în viața lor.

Insuficiența vasculară (flux de sânge inadecvat) este o altă cauză.

Trauma

Trauma fizică, cum ar fi rănile prin împușcare sau înjunghiere care pătrund în abdomen, poate duce la dezvoltarea unei fistule gastrointestinale.

Simptome

Fistulele externe cauzează scurgeri prin piele. Acestea sunt însoțite de alte simptome, inclusiv:

• durere abdominală
• obstrucție intestinală dureroasă
• febră
• creșterea numărului de globule albe

Persoanele cu fistule interne pot prezenta:

• diaree
• sângerare rectală
• infecție a fluxului sanguin sau sepsis
• absorbție deficitară a nutrienților și pierdere în greutate
• deshidratare
• agravarea bolii de bază

Tipuri de fistule gastrointestinale

Există patru tipuri principale de fistule gastrointestinale:

• Fistula intestinală. În această formă de fistulă, fluidul gastric se scurge dintr-o parte a intestinului în alta, acolo unde se ating pliurile.
• Fistula extraintestinală. Acest tip de fistulă apare atunci când fluidul gastric se scurge din intestin în alte organe, cum ar fi vezica urinară, plămânii sau sistemul vascular.
• Fistula externă. În acest caz, fluidul gastric se scurge prin piele, fiind cunoscută și sub numele de „fistulă cutanată”.
• Fistula complexă. Acest tip de fistulă apare în mai multe organe.

Complicațiile unei fistule gastrointestinale

Cea mai gravă complicație a unei fistule gastrointestinale este sepsisul, o urgență medicală în care organismul reacționează sever la o infecție bacteriană. Această afecțiune poate duce la scăderea periculoasă a tensiunii arteriale, afectarea organelor și chiar deces.

Deoarece o fistulă gastrointestinală este de obicei cauzată de o intervenție chirurgicală sau de o boală de bază, această afecțiune în sine poate fi considerată o complicație.

Prevenire

Strategia de prevenire va depinde de cauza și tipul fistulei. Când cauza este o boală gravă sau o leziune, prevenirea înseamnă tratament imediat.

Dacă fistula este cauzată de o altă afecțiune, prevenirea poate implica găsirea celor mai bune strategii de tratament sau gestionare a afecțiunii respective.

În realitate, nu poți întotdeauna să anticipezi o fistulă gastrointestinală înainte de a se dezvolta. Totuși, poți lua măsuri de prevenire înainte de o intervenție chirurgicală.

În acest caz, medicii vor dori probabil să urmezi câțiva pași: să adopți o dietă sănătoasă într-un interval adecvat înainte de operație, să iei medicamente pentru reducerea acidului gastric, să iei antibiotice preventiv pentru a preveni infecțiile chirurgicale și să îți golești stomacul înainte de procedură.

O altă strategie importantă de prevenire este tratarea imediată a tuturor complicațiilor chirurgicale pe măsură ce apar.

Când să consulți un medic

Contactează medicul dacă ai oricare dintre următoarele simptome:

• o schimbare semnificativă în obiceiurile intestinale
• pierdere neobișnuită sau severă în greutate
• febră
• diaree severă
• scurgere de fluid dintr-o deschidere din abdomen sau aproape de anus
• dureri abdominale neobișnuite

Aceste simptome pot avea multe cauze. Dacă medicul tău nu o sugerează deja, spune-i dacă ești la risc pentru o fistulă gastrointestinală. Dacă ai un istoric de probleme inflamatorii intestinale sau ai avut recent o intervenție chirurgicală, ești într-un risc mai mare.

Testare și diagnostic

Medicul va începe prin a analiza istoricul tău medical și chirurgical și va evalua simptomele actuale. Apoi, poate efectua următoarele teste:

• Analize de sânge. Acestea vor evalua electroliții serici și starea nutrițională, măsurând nivelurile de albumină și pre-albumină, proteine importante în vindecarea rănilor.
• Endoscopie superioară și inferioară. Medicul poate folosi acest test pentru a vizualiza posibile probleme în tractul digestiv sau gastro-intestinal cu ajutorul unui endoscop.
• Radiografie intestinală superioară și inferioară. Acest test poate include un pasaj baritat dacă medicul suspectează o fistulă la stomac sau intestin, sau o clismă baritată dacă suspectează o fistulă la colon.
• Fistulogramă. Aceasta presupune injectarea unui colorant de contrast în deschiderea de pe piele, în cazul unei fistule externe, urmată de imagini radiografice.

Tratamentul fistulei gastrointestinale

Fistulele sunt clasificate în funcție de cantitatea de fluid gastric care se scurge prin deschidere. Fistulele cu producție mică eliberează mai puțin de 200 mililitri (mL) de fluid gastric pe zi, iar fistulele cu producție mare eliberează aproximativ 500 mL pe zi.

Fistulele se închid singure atunci când:

• infecția este controlată
• corpul tău absoarbe suficienți nutrienți
• starea ta generală de sănătate este bună
• prin deschidere se scurge doar o cantitate mică de fluid gastric

Medicii tratează majoritatea fistulelor fără intervenție chirurgicală, deoarece 70–90% dintre ele se închid singure în decurs de 5 săptămâni de tratament. Tratamentul se concentrează pe menținerea stării nutriționale și prevenirea infecției rănii.

Tratamentul poate include:

• rehidratarea
• corectarea electroliților din sânge
• normalizarea unui dezechilibru acid-bază
• reducerea cantității de fluid care se scurge din fistulă
• controlul infecției și prevenirea sepsisului
• protejarea pielii și îngrijirea continuă a rănii

Medicul poate recomanda închiderea chirurgicală a fistulei dacă nu există îmbunătățiri după 3 până la 6 luni de tratament.

Perspective pe termen lung

Fistulele se închid singure în aproximativ 70–90% din cazuri, fără intervenție chirurgicală, la persoanele sănătoase și când produc cantități mici de fluide.

Fistulele gastrointestinale se dezvoltă cel mai frecvent după o intervenție chirurgicală abdominală sau ca rezultat al unor afecțiuni digestive cronice. Discută cu medicul despre riscurile tale și cum să identifici simptomele unei fistule în curs de dezvoltare.