Este diabetul o boală endocrină? Ce trebuie să știi

Pe scurt: Da, diabetul este o afecțiune endocrină. El apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când celulele nu mai răspund la acest hormon, iar nivelul de zahăr din sânge crește. În România, evaluarea diabetului se face prin medicul de familie, care îți dă bilet de trimitere către medicul diabetolog.

Diabetul este o afecțiune endocrină care afectează modul în care pancreasul secretă hormoni și reglează energia corpului.

Această problemă cronică împiedică o bună reglare a zahărului din sânge (glucozei). Dacă glicemia rămâne mare mult timp, pot apărea complicații la inimă, ochi, nervi sau rinichi.

Diabetul de tip 1 are o cauză autoimună, deoarece sistemul imunitar distruge celulele care produc insulină. Cu toate acestea, este o boală endocrină, deoarece privește direct un hormon esențial.

Pancreasul are un rol cheie în corp. El asigură producerea insulinei, hormonul care introduce glucoza din sânge în celule pentru a fi transformată în energie.

Este diabetul o tulburare endocrină?

Da, diabetul este recunoscut drept cea mai răspândită boală endocrină la nivel mondial.

Sistemul endocrin este alcătuit din opt glande principale: hipotalamusul, hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, glandele suprarenale, pancreasul endocrin și gonadele (ovarele sau testiculele).

Aceste glande eliberează hormoni direct în sânge pentru a regla procese vitale, cum ar fi:

• metabolismul și greutatea corporală
• reacția organismului la stres
• creșterea și reproducerea

Dacă o glandă produce o cantitate nepotrivită de hormoni sau dacă celulele nu îi recunosc, apare o boală endocrină.

Cum afectează diabetul sistemul endocrin?

În diabet, echilibrul dintre glucoză și insulină este perturbat. Celulele au nevoie de insulină ca de o cheie pentru a primi zahărul din sânge.

Când această cheie lipsește sau nu se potrivește, zahărul rămâne blocat în circulație. Această stare se numește hiperglicemie (glicemie mare).

Evoluția bolii depinde de forma de diabet:

• Diabetul de tip 1: Este o afecțiune autoimună care debutează adesea în copilărie sau tinerețe. Sistemul imunitar distruge celulele beta din pancreas. Pancreasul nu mai produce deloc insulină, așa că tratamentul zilnic cu insulină este indispensabil pentru viață.
• Diabetul de tip 2: Este cea mai întâlnită formă de diabet, reprezentând între 90% și 95% dintre cazuri la nivel mondial. Apare de obicei la adulți. Pancreasul produce insulină, dar celulele devin rezistente la ea, iar treptat secreția de hormon scade.

Simptome comune ale bolilor endocrine

Deoarece hormonii controlează tot organismul, afecțiunile endocrine pot avea semne generale asemănătoare:

• oboseală persistentă
• scădere sau creștere inexplicabilă în greutate
• tulburări digestive (diaree sau constipație)
• sensibilitate exagerată la frig ori la căldură
• stări schimbătoare de dispoziție
• probleme de fertilitate sau tulburări de ciclu menstrual

Pe lângă aceste stări generale, diabetul provoacă adesea semne specifice:

• sete intensă și gură uscată
• nevoia de a urina foarte des, mai ales noaptea
• foame accentuată, chiar dacă mănânci suficient
• vedere încețoșată
• amorțeli sau furnicături în tălpi și palme
• tăieturi sau răni care se vindecă greu
• infecții frecvente ale pielii sau urinare

Lista celor mai frecvente afecțiuni endocrine

Medicul specialist stabilește diagnosticul corect pe baza analizelor de sânge și a investigațiilor imagistice.

Iată câteva dintre cele mai întâlnite boli endocrine:

• diabetul zaharat (pancreas)
• hipotiroidismul (activitate scăzută a tiroidei, inclusiv tiroidita Hashimoto)
• hipertiroidismul (activitate crescută a tiroidei, inclusiv boala Graves)
• sindromul ovarelor polichistice (PCOS)
• sindromul Cushing și boala Addison (glandele suprarenale)
• hipogonadismul
• acromegalia (glanda hipofiză)

Iată cum se compară diabetul cu alte afecțiuni endocrine des întâlnite:

Care este cea mai frecventă cauză a bolilor endocrine?

Bolile endocrine apar când comunicarea hormonală se dereglează. Cauzele pot fi genetice, autoimune, legate de stilul de viață sau produse de tumori benigne ale glandelor.

Pentru a depista la timp aceste probleme, este bine să faci anual analize uzuale și teste pentru diabet recomandate de medicul de familie.

Uneori, o persoană poate avea mai multe boli endocrine. De pildă, unele afecțiuni ale tiroidei sau ale glandelor suprarenale pot modifica echilibrul glicemiei și pot favoriza apariția diabetului secundar.

În România, traseul corect începe la medicul de familie. Acesta îți va elibera un bilet de trimitere prin CNAS către medicul diabetolog (specialitatea Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice) sau către medicul endocrinolog, în funcție de suspiciune.

Când să mergi la medic

Mergi la medicul de familie dacă ai sete intensă, urinezi des, slăbești fără motiv sau te simți epuizat în fiecare zi. Un set simplu de analize de sânge poate stabili diagnosticul din timp.

Sună imediat la 112 sau mergi la camera de gardă (UPU) dacă apar semne de urgență majoră:

• respirație rapidă, greață, vărsături și miros de acetonă (fructe stricate) al respirației (semne posibile de cetoacidoză diabetică)
• confuzie, transpirații reci, tremurături severe, leșin sau pierderea conștienței (posibilă hipoglicemie severă)

Concluzie

Diabetul este o afecțiune endocrină serioasă, dar care poate fi controlată foarte bine.

Tratamentul corect presupune o alimentație echilibrată, monitorizarea glicemiei și administrarea medicamentelor sau a insulinei prescrise de medic.

Printr-o îngrijire atentă, previi complicațiile și îți păstrezi o viață activă. Discută cu medicul tău de familie pentru a primi îndrumarea și trimiterea potrivită.