Depresia la vârstnici: simptome, statistici, tratament și altele

Ce este depresia?

Există momente în viață când te simți trist. Aceste emoții durează de obicei doar câteva ore sau zile. Când însă te simți trist sau supărat pentru perioade lungi de timp și aceste sentimente sunt foarte intense, este posibil să fie vorba de depresie.

Depresia este o tulburare mentală gravă care poate afecta viața de zi cu zi. Poate fi dificil să-ți îndeplinești activitățile zilnice și să te mai bucuri de lucrurile care îți plăceau înainte.

Mulți oameni trec prin depresie. De fapt, este una dintre cele mai frecvente tulburări mentale din Statele Unite, potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală (NIH). Un studiu realizat de Administrația pentru Abuzul de Substanțe și Servicii de Sănătate Mintală (SAMHSA) arată că 6% dintre adulții americani au avut cel puțin un episod depresiv în fiecare an începând cu 2005.

De obicei, depresia apare pentru prima dată la începutul vieții de adult, dar este des întâlnită și la persoanele în vârstă, conform NIH. Studiile realizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) estimează că 7 milioane de adulți americani peste 65 de ani suferă de depresie în fiecare an. CDC mai raportează că adulții de peste 65 de ani au reprezentat 16% din totalul deceselor prin suicid în 2004.

Care sunt simptomele?

Depresia este frecventă mai ales la persoanele care au și alte probleme de sănătate. Vârstnicii pot avea mai multe probleme medicale, ceea ce le crește riscul de depresie. Chiar dacă este des întâlnită la seniori, depresia nu face parte din procesul normal de îmbătrânire. Unii vârstnici nu cred că sunt deprimați pentru că tristețea nu este principalul lor simptom.

Simptomele depresiei diferă de la o persoană la alta. La vârstnici, cele mai comune simptome includ:

• sentiment de tristețe sau „goliciune”
• sentiment de lipsă de speranță, iritabilitate, nervozitate sau vinovăție fără motiv
• pierderea bruscă a interesului pentru activitățile preferate
• oboseală
• lipsa de concentrare sau probleme de memorie
• insomnie sau somn în exces
• mâncat excesiv sau lipsa poftei de mâncare
• gânduri sau tentative de suicid
• dureri și disconfort fizic
• dureri de cap
• crampe abdominale
• probleme digestive

Care sunt cauzele?

Specialiștii nu știu exact ce cauzează depresia. Pot fi implicați mai mulți factori, precum genetica, stresul și chimia creierului.

Genetica

Dacă ai un membru al familiei care a suferit de depresie, ai un risc mai mare să dezvolți și tu această afecțiune.

Stresul

Evenimente stresante, cum ar fi moartea unei persoane dragi, relații dificile sau probleme la locul de muncă, pot declanșa depresia.

Chimia creierului

Concentrația anumitor substanțe chimice din creier poate contribui la dezvoltarea depresiei la unele persoane.

La vârstnici, depresia apare adesea împreună cu alte afecțiuni medicale. De asemenea, depresia poate agrava aceste afecțiuni. Unele medicamente pentru aceste probleme de sănătate pot avea efecte secundare care pot influența starea de depresie.

Cum este diagnosticată depresia?

Teste și examinări

Medicul tău poate efectua mai multe tipuri de teste și examinări dacă suspectează că suferi de depresie.

Medicul tău va efectua un examen fizic și îți va pune întrebări despre sănătatea ta. Pentru unii oameni, depresia poate fi legată de o afecțiune medicală existentă.

Medicul poate recomanda analize de sânge pentru a verifica diferiți parametri și a vedea dacă există probleme medicale care ar putea declanșa depresia.

Medicul te va întreba despre simptomele tale, gânduri, emoții și obiceiurile zilnice. Este posibil să îți ceară să completezi un chestionar cu aceste informații.

Tipuri de depresie

Există mai multe tipuri de tulburări depresive. Fiecare tip are propriile criterii de diagnostic.

Tulburarea depresivă majoră se caracterizează printr-o stare de tristețe profundă sau pierderea interesului pentru activitățile zilnice, care afectează viața de zi cu zi timp de cel puțin două săptămâni.

Tulburarea depresivă persistentă presupune o stare de tristețe care durează cel puțin doi ani.

Tulburarea bipolară se caracterizează prin schimbări de dispoziție, de la stări extreme de euforie la stări de tristețe profundă.

Cum este tratată depresia?

Există diferite tratamente pentru depresie. De cele mai multe ori, oamenii sunt tratați cu o combinație de medicamente și terapie.

Medicamente antidepresive

Există o varietate de medicamente prescrise frecvent pentru depresie:

• fluoxetină (Prozac)
• sertralină (Zoloft)
• escitalopram (Lexapro)
• paroxetină (Paxil)
• citalopram (Celexa)
• venlafaxină (Effexor)
• duloxetină (Cymbalta)
• bupropion (Wellbutrin)
• imipramină
• nortriptilină
• izocarboxazid (Marplan)
• fenelzină (Nardil)
• selegilină (Emsam)
• tranylcypromină (Parnate)

Antidepresivele pot avea nevoie de câteva săptămâni pentru a-și face efectul, așa că este important să le iei conform indicațiilor, chiar dacă nu simți o îmbunătățire imediată. Aceste medicamente pot avea efecte secundare, cum ar fi:

• dureri de cap
• disconfort gastric
• insomnie
• anxietate
• neliniște
• agitație
• probleme sexuale

Aceste efecte secundare de obicei dispar în timp, dar este important să discuți cu medicul despre ele cât mai curând.

Psihoterapia

Ședințele de terapie ajută mulți oameni cu depresie. Terapia te învață noi moduri de a gândi și acționa. Poți învăța și cum să schimbi obiceiuri care contribuie la depresie. De asemenea, te poate ajuta să înțelegi și să gestionezi situațiile dificile care ar putea declanșa sau agrava depresia.

Terapia electroconvulsivă

Terapia electroconvulsivă este folosită de obicei doar în cazurile severe de depresie. Funcționează prin trimiterea unor șocuri electrice ușoare către creier, pentru a schimba modul în care funcționează substanțele chimice din creier. Poate provoca efecte secundare, cum ar fi confuzia și pierderea memoriei. Aceste efecte dispar rareori pe termen lung.

Cum poți ajuta pe cineva cu depresie?

Ajută-ți persoana dragă să ajungă la un medic dacă suspectezi că suferă de depresie. Medicul poate diagnostica afecțiunea și poate recomanda tratamentul adecvat. De asemenea, poți ajuta în următoarele moduri:

Vorbește regulat cu persoana dragă și ascult-o cu atenție. Oferă sfaturi doar dacă îți sunt cerute. Ia în serios ceea ce îți spune și nu ignora niciodată o amenințare cu suicidul sau comentariile despre suicid.

Oferă sprijin. Fii încurajator, răbdător și înțelegător.

Fii un prieten. Invită persoana să petreacă timp cu tine în mod regulat.

Amintește-i constant că, cu timp și tratament, depresia se va ameliora.

Întotdeauna informează medicul persoanei dragi dacă aceasta vorbește despre suicid și, dacă este necesar, du-o la spital pentru ajutor psihiatric.

Prevenirea suicidului

Dacă crezi că cineva este în pericol imediat de a se răni pe sine sau pe altcineva:

• Sună la 112 sau la numărul local de urgență.
• Rămâi cu persoana până când sosește ajutorul.
• Îndepărtează orice arme, cuțite, medicamente sau alte obiecte care ar putea provoca răni.
• Ascultă fără să judeci, să contrazici, să ameninți sau să țipi.

Dacă crezi că cineva se gândește la suicid, cere ajutor de la o linie de urgență sau prevenire a suicidului. Sună sau trimite un mesaj la 988, linia de urgență pentru suicid și criză, sau folosește funcția de chat pe 988Lifeline.org.