Categories: Sănătate

Cele mai comune 5 concepții greșite despre ADHD

Aceste cinci mituri despre ADHD trebuie demontate.

La fel ca în cazul multor alte afecțiuni de sănătate, există numeroase concepții greșite legate de ADHD. Aceste neînțelegeri sunt dăunătoare pentru persoanele din comunitatea afectată, ducând la probleme cum ar fi întârzieri în diagnosticare și accesul la tratament, dar și la sentimentul de neînțelegeri.

Luați exemplul pacientei mele, Vanessa. Ea a petrecut ani întregi luptându-se cu școala, atât în liceu, cât și în facultate. În acei ani, nu reușea să rețină informațiile pe care le învăța ore în șir și simțea constant anxietate la gândul sarcinilor pe care trebuia să le îndeplinească.
Abia când a cerut ajutorul unui psihiatru în timpul facultății și a fost diagnosticată cu ADHD a înțeles de ce i se întâmplau aceste lucruri.
Dacă Vanessa ar fi fost diagnosticată la o vârstă mai mică, ar fi putut primi instrumentele potrivite pentru a o ajuta la școală.

Conform Alianței Naționale de Sănătate Mintală (NAMI), aproximativ 9% dintre copii au ADHD, iar în jur de 4% dintre adulți suferă de această afecțiune. Probabil cunoașteți pe cineva cu această afecțiune.

În contextul lunii mai, dedicată conștientizării sănătății mintale, am adunat cinci mituri despre ADHD care trebuie demontate acum, pentru a aduce mai multă claritate asupra realității acestei afecțiuni.

Mitul 1: Fetele nu fac ADHD

În general, fetele nu sunt la fel de hiperactive ca băieții și nu manifestă la fel de multe probleme de comportament, așa că ADHD-ul la fete este adesea trecut cu vederea.
Ca rezultat, fetele sunt mai puțin susceptibile să fie trimise pentru o evaluare a ADHD-ului.

Problema cu acest mit este că, din cauză că fetele cu ADHD rămân adesea netratate, afecțiunea lor poate progresa, crescând riscul de probleme precum:

  • tulburări de dispoziție
  • anxietate
  • tulburări de personalitate antisocială
  • alte tulburări comorbide la vârsta adultă

De aceea, este foarte important să ne îmbunătățim capacitatea de a identifica ADHD-ul la fete și să le oferim suportul de care au nevoie.

Mitul 2: Părinții nepricepuți cauzează ADHD

Unii dintre pacienții mei adulți cu ADHD își aduc părinții la ședințele de terapie. În timpul acestor sesiuni, observ adesea că părinții își exprimă vinovăția că nu au făcut mai mult pentru a-și ajuta copilul să reușească și să-și controleze simptomele.

Acest sentiment provine adesea din mitul că “parenting-ul necorespunzător” cauzează ADHD. Dar, de fapt, acest lucru nu este adevărat. Deși structura este importantă pentru o persoană cu ADHD, pedepsele constante pentru simptome precum întreruperea conversațiilor, agitația, hiperactivitatea sau impulsivitatea pot fi mai dăunătoare pe termen lung.

Deoarece multe persoane consideră acest tip de comportament drept o „lipsă de maniere,” părinții ajung adesea să fie judecați pentru că nu pot controla comportamentul copilului.
De aceea, intervențiile profesionale, cum ar fi psihoterapia și medicația, sunt frecvent necesare.

Mitul 3: Persoanele cu ADHD sunt leneșe

Mulți dintre pacienții mei cu ADHD spun că sunt adesea acuzați de lene, ceea ce îi face să se simtă vinovați pentru că nu sunt la fel de productivi și motivați cum ar dori ceilalți.

Persoanele cu ADHD au tendința de a avea nevoie de mai multă structură și mementouri pentru a-și duce la bun sfârșit activitățile – mai ales cele care necesită un efort mental susținut. Dar, deoarece simptomele ADHD pot apărea ca lipsă de interes, dezorganizare și o aparentă lipsă de motivație, cu excepția cazului în care activitatea le place cu adevărat, acest lucru poate fi confundat cu lenea.

În realitate, persoanele cu ADHD își doresc cu adevărat să reușească, însă pot întâmpina dificultăți în inițierea și finalizarea unor sarcini „simple” pentru alții.
Chiar și sortarea corespondenței sau răspunsul la un email pot părea descurajante deoarece necesită mai multă energie mentală pentru cineva cu această afecțiune.

Acest mit poate fi deosebit de dăunător, deoarece aceste judecăți pot lăsa oamenii cu un sentiment de eșec, care poate evolua în stima de sine scăzută și lipsa încrederii de a-și urmări obiectivele în viață.

Mitul 4: A avea ADHD ‘nu este chiar atât de grav’

Deși ADHD nu pune viața în pericol, poate avea consecințe serioase asupra calității vieții unei persoane. Comparativ cu populația generală, persoanele cu ADHD sunt mai predispuse la:

  • anxietate
  • tulburări de dispoziție și consum de substanțe

În plus, o experiență comună în rândul pacienților mei cu ADHD este dificultatea de a ține pasul cu responsabilitățile de la locul de muncă, fiind adesea monitorizați sau în stare de probă.

Aceasta înseamnă că trăiesc într-o frică constantă de a-și pierde locul de muncă și de a nu putea să își susțină financiar viața, ceea ce poate avea un impact negativ asupra vieții personale.

Persoanele cu ADHD pot avea nevoie de mai mult timp pentru a finaliza sarcinile pentru a reuși. Din păcate, deși aceste tipuri de adaptări sunt disponibile în mediul educațional — de exemplu, timp mai lung pentru teste sau săli de examen mai liniștite — angajatorii pot să nu fie la fel de dispuși să ofere aceste ajustări.

Mitul 5: ADHD nu este o tulburare medicală reală

Cercetările au demonstrat diferențe între creierul unei persoane cu ADHD și unul fără această afecțiune, pe lângă diferențele legate de modul în care funcționează substanțele chimice ale creierului, cum ar fi dopamina, norepinefrina și glutamatul.

Părțile creierului implicate în ADHD joacă un rol important în „funcțiile executive,” cum ar fi:

  • planificarea
  • organizarea
  • inițierea sarcinilor

Studiile pe gemeni sugerează, de asemenea, că ADHD are o componentă genetică: în cazul gemenilor identici, dacă unul dintre ei are ADHD, celălalt este probabil să o aibă și el.

Concluzia

Persoanele cu ADHD sunt adesea judecate și etichetate pe nedrept. Mai mult decât atât, acestea constată deseori că:

  • nu li se oferă adaptările necesare pentru a avea succes
  • nu sunt diagnosticate la timp
  • se confruntă cu persoane din societate care nici măcar nu cred că ADHD este o afecțiune

Din aceste motive și nu numai, miturile care înconjoară ADHD trebuie combătute pentru a spori conștientizarea acestei afecțiuni și pentru a oferi persoanelor din comunitatea afectată sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes în toate aspectele vieții lor.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Recent Posts

Acceptarea sclerozei multiple nu se întâmplă peste noapte — este un proces continuu

Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…

14 ore ago

Ce sunt antibioticele antitumorale și cum funcționează în tratamentul cancerului?

Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…

14 ore ago

10 întrebări esențiale pe care să le adresezi reumatologului despre artrita psoriazică

Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…

14 ore ago

Cum să „te desparți” de terapeutul tău

Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…

19 ore ago

Există o legătură între consumul de alcool și ulcerul la stomac?

Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…

21 de ore ago

Ecografia de morfologie fetală la 20 de săptămâni: tot ce trebuie să știi

Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…

o zi ago