Ce trebuie să știi despre sinucidere

Ce este sinuciderea și comportamentul suicidal?

Sinuciderea este actul de a-ți lua propria viață. Potrivit Fundației Americane pentru Prevenirea Sinuciderii, sinuciderea este a 10-a cauză principală de deces în Statele Unite, luând viața a aproximativ 47.000 de americani în fiecare an.

Comportamentul suicidal se referă la vorbirea sau acțiunile legate de intenția de a-și pune capăt vieții. Gândurile și comportamentele suicidale trebuie considerate o urgență psihiatrică.

Dacă dumneavoastră sau cineva cunoscut prezintă astfel de semne, trebuie să căutați imediat ajutor din partea unui specialist în sănătate.

Semne de avertizare că cineva ar putea încerca să se sinucidă

Nu puteți vedea întotdeauna ce simte o persoană în interior, așa că nu este întotdeauna ușor să identificați când cineva are gânduri suicidale. Totuși, unele semne exterioare pot indica faptul că o persoană ar putea lua în considerare sinuciderea:

• vorbește despre faptul că se simte fără speranță, prinsă în capcană sau singură
• spune că nu are niciun motiv să continue să trăiască
• își face testamentul sau își dăruiește bunurile personale
• caută metode de a-și face rău, cum ar fi cumpărarea unei arme
• doarme prea mult sau prea puțin
• mănâncă prea puțin sau prea mult, ceea ce duce la pierdere sau creștere semnificativă în greutate
• se angajează în comportamente periculoase, inclusiv consum excesiv de alcool sau droguri
• evită interacțiunile sociale
• exprimă furie sau intenții de răzbunare
• prezintă semne de anxietate extremă sau agitație
• are schimbări dramatice de dispoziție
• vorbește despre sinucidere ca o soluție

Poate fi înfricoșător, dar acționând și oferind ajutorul necesar, puteți preveni o tentativă de sinucidere sau un deces.

Cum să vorbiți cu cineva care are gânduri suicidale

Dacă suspectați că un membru al familiei sau un prieten ar putea lua în considerare sinuciderea, vorbiți cu el despre preocupările dumneavoastră. Puteți începe conversația punând întrebări într-un mod calm, fără a judeca sau confrunta persoana.

Discutați deschis și nu vă temeți să puneți întrebări directe, cum ar fi „Te gândești la sinucidere?”

În timpul conversației, asigurați-vă că:

• rămâneți calm și vorbiți într-un ton liniștitor
• recunoașteți că sentimentele lor sunt reale
• oferiți sprijin și încurajare
• spuneți-le că există ajutor disponibil și că pot simți mai bine cu tratament

Evitați să le minimizați problemele sau să îi faceți să se simtă vinovați pentru gândurile lor. Cel mai important lucru pe care îl puteți face este să ascultați și să le arătați sprijinul dumneavoastră.

Puteți, de asemenea, să îi încurajați să caute ajutor profesional. Oferiți-vă să îi ajutați să găsească un specialist, să faceți un apel telefonic împreună sau să îi însoțiți la prima consultație.

Este dificil să vedeți pe cineva drag având astfel de gânduri, dar este esențial să acționați dacă aveți ocazia să ajutați. O conversație sinceră poate salva o viață.

Dacă sunteți îngrijorat și nu știți ce să faceți, puteți cere ajutor de la o linie de prevenire a suicidului.

Dacă locuiți în Statele Unite, puteți apela Linia de Prevenire a Suicidului și Crizei (988 Lifeline) la 800-273-TALK (800-273-8255). Ei au consilieri pregătiți disponibili 24/7. O altă resursă utilă este Stop a Suicide Today.

Befrienders Worldwide și Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului sunt două organizații care oferă informații de contact pentru centrele de criză din afara Statelor Unite.

În caz de pericol iminent

Potrivit Alianței Naționale pentru Bolile Mintale (NAMI), dacă observați că cineva face oricare dintre următoarele lucruri, trebuie să primească ajutor imediat:

• își pune în ordine afacerile sau își oferă bunurile personale
• își ia rămas bun de la prieteni și familie
• are o schimbare bruscă de dispoziție, de la disperare la calm
• planifică sau caută să cumpere, fure sau împrumute mijloacele pentru a-și lua viața, cum ar fi o armă de foc sau medicamente

Dacă credeți că cineva este în pericol iminent de a-și face rău:

• Apelați 911 sau numărul local de urgență.
• Rămâneți cu persoana până sosește ajutorul.
• Îndepărtați orice arme, cuțite, medicamente sau alte obiecte care ar putea provoca rău.
• Ascultați, dar nu judecați, nu contraziceți, nu amenințați și nu ridicați tonul.

Ce să faceți dacă o persoană spune că se gândește la sinucidere

• Luați persoana în serios.
• Rămâneți cu ea.
• Ajutați-o să îndepărteze orice obiecte letale.
• Apelați Linia de Prevenire a Suicidului și Crizei (988 Lifeline) la 988 sau accesați chat-ul pe 988lifeline.org.
• Trimiteți un mesaj cu cuvântul TALK la 741741 pentru a discuta gratuit, 24/7, cu un consilier de criză.
• Însoțiți persoana la servicii de sănătate mintală sau la o cameră de urgență.

Ce crește riscul de sinucidere?

De obicei, nu există un singur motiv pentru care cineva decide să-și ia viața. Mai mulți factori pot crește riscul de sinucidere, inclusiv prezența unei tulburări de sănătate mintală.

Însă mai mult de jumătate dintre persoanele care mor prin sinucidere nu au avut un diagnostic cunoscut de boală mintală la momentul decesului.

Depresia este principalul factor de risc, dar altele includ tulburarea bipolară, schizofrenia, tulburările de anxietate și tulburările de personalitate.

Pe lângă bolile mintale, alți factori care cresc riscul de sinucidere includ:

• încarcerarea
• insecuritatea locului de muncă sau satisfacția scăzută în carieră
• istoric de abuz sau expunere continuă la abuz
• diagnosticarea cu o boală gravă, cum ar fi cancerul sau HIV
• izolarea socială sau expunerea la bullying sau hărțuire
• tulburarea de consum de substanțe
• abuz sau traumă în copilărie
• istoric familial de sinucidere
• tentative anterioare de sinucidere
• afecțiuni cronice
• pierderi sociale, cum ar fi despărțirea de un partener
• pierderi financiare sau pierderea locului de muncă
• acces la mijloace letale, cum ar fi arme de foc și droguri
• expunerea la sinucidere
• dificultatea de a cere ajutor sau sprijin
• lipsa accesului la tratament pentru sănătate mintală sau consum de substanțe
• credințe care acceptă sinuciderea ca soluție la problemele personale

Persoanele care prezintă un risc mai mare de sinucidere includ:

• bărbații
• persoanele peste 45 de ani
• persoanele caucaziene, americanii nativi sau nativii din Alaska

Evaluarea persoanelor cu risc de sinucidere

Un profesionist în domeniul sănătății poate determina dacă cineva este expus unui risc ridicat de sinucidere pe baza simptomelor, istoricului personal și istoricului familial.

Medicii vor dori să știe când au început simptomele și cât de des apar. De asemenea, vor întreba despre problemele medicale actuale sau din trecut și despre anumite afecțiuni care pot fi moștenite în familie.

Aceste informații îi pot ajuta să determine posibile explicații pentru simptome și să decidă ce teste sau specialiști sunt necesari pentru un diagnostic corect. Cel mai probabil, vor evalua:

• Sănătatea mintală. În multe cazuri, gândurile suicidare sunt cauzate de o tulburare de sănătate mintală, cum ar fi depresia, schizofrenia sau tulburarea bipolară. Dacă există suspiciuni, persoana va fi trimisă la un specialist în sănătate mintală.
• Consumul de substanțe. Abuzul de alcool sau droguri contribuie adesea la gânduri și comportamente suicidare. Dacă acest lucru este o problemă, un program de reabilitare pentru dependență poate fi primul pas.
• Medicamentele. Unele medicamente eliberate pe bază de rețetă, inclusiv antidepresivele, pot crește riscul de suicid. Un medic poate analiza tratamentele actuale pentru a verifica dacă acestea sunt factori care contribuie la starea persoanei.

Tratamentul pentru persoanele cu risc de suicid

Tratamentul depinde de cauza gândurilor și comportamentelor suicidare. În multe cazuri, tratamentul include terapie prin discuție și medicamente.

Terapie prin discuție

Terapia prin discuție, cunoscută și sub numele de psihoterapie, este o metodă eficientă pentru reducerea riscului de suicid. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este adesea utilizată pentru persoanele care au gânduri suicidare.

Scopul CBT este să vă învețe cum să gestionați evenimentele stresante și emoțiile care contribuie la aceste gânduri. De asemenea, CBT vă ajută să înlocuiți gândurile negative cu unele pozitive și să recăpătați un sentiment de control asupra vieții.

O tehnică similară, numită terapie dialectic-comportamentală (DBT), poate fi de asemenea utilizată.

Medicamente

Dacă terapia prin discuție nu este suficientă, medicamentele pot ajuta la reducerea simptomelor, cum ar fi depresia și anxietatea, ceea ce poate duce la scăderea gândurilor suicidare.

Un medic poate prescrie unul sau mai multe dintre următoarele tipuri de medicamente:

• antidepresive
• medicamente antipsihotice
• medicamente împotriva anxietății

Schimbări ale stilului de viață

În plus față de terapie și medicamente, unele obiceiuri sănătoase pot contribui la reducerea riscului de suicid:

• Evitarea alcoolului și a drogurilor. Este esențial să evitați aceste substanțe, deoarece ele pot reduce inhibițiile și crește riscul de suicid.
• Exerciții fizice regulate. Practicarea exercițiilor de cel puțin trei ori pe săptămână, în special în aer liber și la soare, poate ajuta. Activitatea fizică stimulează producerea unor substanțe chimice cerebrale care îmbunătățesc starea de spirit.
• Somn de calitate. Un somn insuficient sau de proastă calitate poate agrava simptomele tulburărilor mintale. Dacă aveți probleme cu somnul, discutați cu un medic.

Cum să preveniți gândurile suicidare

Dacă ai avut gânduri sau sentimente suicidare, nu trebuie să te simți rușinat și să le ții doar pentru tine. Deși unii oameni au astfel de gânduri fără intenția de a le pune în practică, este important să iei măsuri.

Pentru a preveni reapariția acestor gânduri, există câteva lucruri pe care le poți face.

Nu încerca să gestionezi singur aceste sentimente. Ajutorul unui specialist și sprijinul celor dragi te pot ajuta să depășești mai ușor provocările care le cauzează.

Multe organizații și grupuri de suport te pot ajuta să faci față acestor gânduri și să înțelegi că suicidul nu este soluția potrivită pentru a face față momentelor dificile. Linia de urgență pentru suicid și criză 988 este o resursă foarte utilă.

Nu schimba doza sau nu opri tratamentul fără aprobarea medicului. Gândurile suicidare pot reveni și poți avea simptome de sevraj dacă întrerupi brusc medicația.

Dacă ai efecte secundare neplăcute de la tratamentul actual, discută cu medicul despre posibilitatea de a-l schimba.

Este esențial să respecți toate programările la terapie și tratamentul prescris. Respectarea planului de tratament este cea mai bună metodă de a gestiona gândurile și comportamentele suicidare.

Colaborează cu medicul sau terapeutul pentru a identifica factorii declanșatori ai gândurilor suicidare. Acest lucru te va ajuta să recunoști semnele de avertizare și să știi ce pași să urmezi în astfel de situații.

De asemenea, este util să informezi familia și prietenii despre aceste semne, astfel încât să știe când ai nevoie de ajutor.

Dacă te îngrijorează faptul că ai putea acționa asupra acestor gânduri, elimină din casă orice arme de foc, cuțite sau medicamente periculoase.

Concluzie

În prezent, multe organizații și persoane depun eforturi mari pentru prevenirea suicidului, iar resursele de sprijin sunt mai accesibile ca niciodată. Nimeni nu trebuie să treacă singur prin astfel de momente.

Fie că ești o persoană îngrijorată pentru cineva drag sau treci tu însuți printr-o perioadă dificilă, ajutorul este disponibil. Nu rămâne tăcut — poți salva o viață.