Sindromul de colon iritabil (IBS) este o afecțiune cronică a intestinului gros, afectând aproximativ 10-15% din populația mondială. Apare mai frecvent la femei și la persoanele sub 50 de ani. Unele persoane au IBS cu constipație, altele cu diaree, iar altele experimentează episoade alternative de constipație și diaree. Chiar dacă afectează intestinul, IBS nu provoacă leziuni ale țesutului intestinal și nu duce la cancer de colon.
Înțelegerea cauzelor IBS și obținerea unui tratament pot reduce frecvența atacurilor și pot îmbunătăți calitatea vieții.
Cuprins:
Simptomele comune ale unui atac de IBS includ:
Unii oameni experimentează, de asemenea, alte simptome, cum ar fi greață, indigestie, spasme intestinale și regurgitare. Simptomele IBS se pot agrava în timpul ciclului menstrual.
Cauza exactă a IBS nu este cunoscută, însă anumiți factori pot declanșa un atac. Una dintre teorii este că contracțiile musculare puternice sau slabe din intestin pot genera simptome.
Alți factori care pot contribui la IBS includ:
Semnalele prost coordonate între creier și nervii tractului intestinal pot declanșa, de asemenea, simptome. Factorii de risc includ anxietatea, depresia și istoricul familial de IBS.
Deoarece IBS este o afecțiune cronică, aceasta poate să nu dispară complet. Totuși, modificările în stilul de viață și medicamentele pot ajuta la gestionarea afecțiunii și la reducerea frecvenței atacurilor.
Alimentația poate declanșa un atac, așa că medicul poate recomanda schimbări în dietă. Alimentele care provoacă simptomele IBS diferă de la o persoană la alta, dar de obicei includ:
Este important să identifici factorii declanșatori personali. Pentru a face acest lucru, medicul poate recomanda o dietă de eliminare, care implică:
– eliminarea anumitor alimente și băuturi din dietă
– monitorizarea simptomelor pentru a vedea dacă apar îmbunătățiri
– reintroducerea lentă a acestor alimente, câte unul pe rând
Ține un jurnal alimentar pentru a nota ce mănânci și bei, precum și simptomele de IBS. Această tehnică te ajută să identifici alimentele sau băuturile care provoacă atacurile.
O dietă de eliminare ar putea dezvălui o sensibilitate la gluten. Dacă este cazul, o dietă fără gluten poate îmbunătăți simptomele. Dacă reintroduci grâu, orz sau secară, simptomele pot reveni. În mod similar, simptomele pot fi ameliorate dacă eviți legumele care produc gaze, cum ar fi varza, conopida și broccoli.
Un atac de IBS poate apărea și dacă ești sensibil la anumiți carbohidrați, cunoscuți sub numele de FODMAP (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli), care includ:
– lactoza
– fructoza
– fructanii
– carbohidrați similari
Alimentele care conțin FODMAP includ:
– ceapă
– usturoi
– varză
– broccoli
– conopidă
– prune
– piersici
– mere
– pere
– produse lactate
– sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză
– concentrate de suc de fructe
– bomboane mentolate fără zahăr
Dacă IBS interferează cu activitățile tale zilnice, eliminarea acestor alimente poate oferi o ușurare pe termen lung. Pentru a menține o dietă echilibrată, discută cu un dietetician înainte de a face modificări semnificative.
Dieta IBS poate părea restrictivă, dar există multe alimente sigure de consumat, inclusiv fructe cu un conținut scăzut de fructoză, precum banane, pepene galben și struguri. Alte opțiuni sigure includ:
– spanac
– morcovi
– dovlecei
– quinoa
– ovăz
– zahăr
– sirop de arțar
Dacă simptomele nu se ameliorează după schimbările alimentare, medicamentele fără prescripție (OTC) și cele eliberate pe bază de rețetă pot ajuta la gestionarea simptomelor. Un supliment de fibre poate ajuta la ameliorarea constipației cronice. Medicul poate sugera și un laxativ.
Pentru IBS cu diaree, un medicament anti-diareic ocazional poate fi de ajutor. Medicul poate prescrie un legant al acizilor biliari pentru a promova mișcările intestinale solide.
Poți discuta și despre medicamente pentru gestionarea durerii asociate cu IBS, precum pregabalina (Lyrica) sau gabapentina (Neurontin). Deoarece anxietatea și depresia pot agrava simptomele IBS, medicul poate recomanda un antidepresiv.
Înțelegerea modului de prevenire a unui atac de IBS te poate ajuta să faci față acestei afecțiuni. Iată câteva sfaturi:
Simptomele IBS pot afecta calitatea vieții, dar există soluții. Discută cu medicul sau gastroenterologul dacă nu poți gestiona simptomele doar prin schimbări alimentare. Este important să consulți un medic dacă ai simptome suplimentare precum pierderea în greutate, sângerări rectale sau dificultăți la înghițire, deoarece acestea pot indica o afecțiune mai gravă.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…