Pericardita constrictivă este o inflamație cronică sau pe termen lung a pericardului. Pericardul este membrana asemănătoare unui sac care înconjoară inima. Inflamația din această zonă a inimii provoacă cicatrizare, îngroșare și contractarea mușchilor. În timp, pericardul își pierde elasticitatea și devine rigid.
Această afecțiune este rară la adulți și chiar mai puțin frecventă la copii.
Poate deveni o problemă gravă de sănătate. Dacă nu este tratată, un pericard rigid poate duce la simptome de insuficiență cardiacă și poate pune viața în pericol. Există însă tratamente eficiente pentru această afecțiune.
Cuprins:
Simptomele pericarditei constrictive includ:
Când învelișul inimii este inflamat cronic, acesta devine rigid. Drept urmare, inima nu se poate întinde suficient atunci când bate. Acest lucru poate împiedica umplerea completă a camerelor inimii cu sânge, ceea ce duce la simptome de insuficiență cardiacă.
Cauza pericarditei constrictive nu este întotdeauna cunoscută. Cu toate acestea, posibilele cauze pot include:
Cauzele mai puțin frecvente includ:
În unele cazuri, medicul nu poate identifica cauza inflamației. Există totuși numeroase opțiuni de tratament, chiar dacă cauza nu este determinată.
O pericardită netratată poate deveni cronică.
Lupusul sistemic, artrita reumatoidă și alte boli autoimune cresc riscul de pericardită constrictivă.
Un atac de cord sau o intervenție chirurgicală pe inimă pot crește riscul.
Pericardita poate apărea ca efect secundar al unor medicamente.
Pericardita este cel mai frecventă la bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani.
Această afecțiune este dificil de diagnosticat. Poate fi confundată cu alte boli cardiace, cum ar fi:
Diagnosticul de pericardită constrictivă este adesea pus prin eliminarea acestor alte afecțiuni.
Medicul va întreba despre simptomele dumneavoastră și va efectua un examen fizic. Semnele comune includ:
Medicul poate solicita unul sau mai multe dintre următoarele teste:
RMN-urile toracice, tomografiile computerizate (CT) și radiografiile produc imagini detaliate ale inimii și pericardului. Un CT și un RMN pot detecta îngroșarea pericardului și cheaguri de sânge.
În timpul cateterismului cardiac, medicul introduce un tub subțire în inimă prin zona inghinală sau braț. Prin acest tub, poate colecta mostre de sânge, preleva țesut pentru biopsie și efectua măsurători din interiorul inimii.
O electrocardiogramă măsoară impulsurile electrice ale inimii. Neregularitățile pot sugera că aveți pericardită constrictivă sau o altă afecțiune cardiacă.
O echocardiogramă creează o imagine a inimii folosind unde sonore. Aceasta poate detecta lichid sau îngroșare în pericard.
Tratamentul se concentrează pe îmbunătățirea funcției inimii.
În stadiile incipiente ale pericarditei, pot fi recomandate următoarele:
Dacă este clar că aveți pericardită constrictivă și simptomele devin severe, medicul poate recomanda o pericardiectomie. În timpul acestei intervenții chirurgicale, părți din pericardul cicatrizat sunt îndepărtate de pe inimă. Este o operație complicată, care implică anumite riscuri, dar adesea reprezintă cea mai bună opțiune.
Dacă nu este tratată, această afecțiune poate pune viața în pericol, ducând la dezvoltarea simptomelor de insuficiență cardiacă. Cu toate acestea, multe persoane cu pericardită constrictivă pot duce o viață sănătoasă dacă beneficiază de tratamentul adecvat.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…