Ce cauzează apariția bolii Parkinson?

Debutul bolii Parkinson este asociat cu o pierdere semnificativă a dopaminei în creier. Această substanță chimică este implicată în funcții precum mișcarea și coordonarea, memoria și nivelul de energie.

Primele simptome ale bolii Parkinson par să apară atunci când 50% sau mai multe dintre neuronii care produc dopamină în creier sunt pierduți. Experții cred că o combinație de factori genetici și de mediu poate declanșa acest proces.

Genele pot avea un rol mai important în boala Parkinson cu debut precoce, care se manifestă înainte de vârsta de 50 de ani. Totuși, doar 2% până la 10% dintre cazuri apar la această vârstă.

Cercetătorii consideră că majoritatea celorlalte cazuri de Parkinson sunt legate de îmbătrânire și de interacțiuni complexe între toxinele din mediu și factorii genetici.

Cauzele genetice ale bolii Parkinson

Multe mutații genetice au fost asociate cu boala Parkinson. Totuși, rolul exact pe care îl joacă acestea în declanșarea bolii nu este încă clar, deoarece multe persoane care poartă aceste gene nu dezvoltă niciodată simptome.

Printre genele asociate cu boala Parkinson, de la cele mai frecvente la cele mai rare, se numără:

• GBA
• LRRK2
• PRKN
• SNCA
• PINK1
• PARK7
• VPS35

Cercetătorii au observat că aceste gene pot crește predispoziția la boala Parkinson, dar rareori sunt singurul factor. Alegerile legate de stilul de viață și expunerea la toxine din mediu joacă, de obicei, un rol mai important în dezvoltarea bolii.

Cauzele de mediu ale bolii Parkinson

Experții au identificat câțiva factori de mediu care pot crește riscul de a dezvolta boala Parkinson, inclusiv:

• Pesticidele din alimente și produse agricole: Mai multe pesticide folosite în grădinărit și agricultură au fost asociate cu debutul și progresia rapidă a bolii Parkinson, inclusiv:
  • paraquat
  • maneb
  • ziram
  • benomyl
  • organofosfați, precum diazinon și clorpirifos
  • rotenonă
• Tricloretilena (TCE): Un carcinogen cunoscut, TCE poate, de asemenea, activa gena LRRK2 și crește riscul de Parkinson. Produse pentru curățarea chimică, soluții de curățat pentru uz casnic și degresanți conțin adesea TCE.
• Leziunile la nivelul capului: Traumele cerebrale par să crească riscul de a dezvolta boala Parkinson, mai ales la persoanele expuse la pesticide sau care au o predispoziție genetică pentru această afecțiune.
• Poluarea aerului: Fabricile, incendiile de vegetație, centralele electrice, automobilele și alte surse de poluare fină au fost legate de boala Parkinson. Acestea pot cauza inflamație în creier, slăbirea sistemului imunitar și acumularea toxică a unei proteine numite alfa-sinucleină.
• Alegerile legate de stilul de viață: Alimentația și nivelul de activitate fizică pot contribui la apariția sau prevenirea bolii Parkinson, în special prin:
  • Consumul de cafeină: Cafeina poate avea un efect protector împotriva debutului și progresiei bolii. Cercetările sugerează că persoanele care beau cafea pe tot parcursul vieții au un risc mai scăzut de a dezvolta Parkinson sau pot avea o progresie mai lentă a simptomelor.
  • Carnea: Consumul frecvent de carne prea gătită sau procesată poate duce la acumularea unei substanțe chimice toxice care afectează neuronii care produc dopamină.
  • Exercițiile fizice: Activitatea fizică moderată sau intensă, efectuată în mod constant, poate reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson și poate îmbunătăți unele simptome la persoanele care deja au această afecțiune. Pe de altă parte, un stil de viață sedentar poate crește riscul apariției bolii.
• Consumul de cafeină: Cafeina poate avea un efect protector împotriva debutului și progresiei bolii. Cercetările sugerează că persoanele care beau cafea pe tot parcursul vieții au un risc mai scăzut de a dezvolta Parkinson sau pot avea o progresie mai lentă a simptomelor.
• Carnea: Consumul frecvent de carne prea gătită sau procesată poate duce la acumularea unei substanțe chimice toxice care afectează neuronii care produc dopamină.
• Exercițiile fizice: Activitatea fizică moderată sau intensă, efectuată în mod constant, poate reduce riscul de a dezvolta boala Parkinson și poate îmbunătăți unele simptome la persoanele care deja au această afecțiune. Pe de altă parte, un stil de viață sedentar poate crește riscul apariției bolii.
• Deficiența de vitamina D: Lipsa vitaminei D pe termen lung poate contribui la apariția simptomelor cognitive ale bolii Parkinson. Vitamina D este, de asemenea, esențială pentru menținerea tonusului muscular și a coordonării.

Cel mai recent, cercetătorii au asociat boala Parkinson cu modificări progresive în mai multe sisteme ale organismului, inclusiv tractul gastrointestinal, sistemul imunitar și sistemul nervos central.

Este nevoie de mai multe studii pe oameni pentru a înțelege clar factorii de risc și cauzele bolii Parkinson și de ce anumite persoane sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune neurodegenerativă.

Dacă ai rude apropiate cu boala Parkinson și crezi că ai fost expus la factori de mediu declanșatori, ia în considerare consultarea unui specialist.

Deși testele genetice nu sunt accesibile publicului larg, studiile și cercetările clinice aflate în desfășurare pot oferi oportunități de participare.