Categories: Oncologie

Regula ABCDE: cum recunoști semnele cancerului de piele

Cancerul de piele apare atunci când celulele anormale ale pielii încep să se înmulțească necontrolat. De cele mai multe ori, acesta se dezvoltă pe zonele expuse la soare, dar poate apărea oriunde pe corp, inclusiv pe mucoase.

Dacă ai observat o pată sau o aluniță neobișnuită și te întrebi dacă ar putea fi ceva grav, există un ghid simplu care te ajută să decizi când este momentul să mergi la medic. Acesta este cunoscut drept regula ABCDE.

Această prescurtare provine de la caracteristicile principale pe care trebuie să le urmărești: Asimetrie, Margini (Border), Culoare, Diametru și Evoluție.

Află în continuare cum funcționează regula ABCDE, cum îți poți examina corect pielea acasă și care sunt semnele care indică faptul că ai nevoie de un consult de specialitate.

Cum se aplică regula ABCDE pentru depistarea melanomului?

Regula ABCDE îți arată exact la ce detalii să fii atent atunci când îți examinezi pielea:

A – Asimetrie: Dacă trasezi o linie imaginară prin mijlocul aluniței, cele două jumătăți nu seamănă între ele. Alunițele obișnuite, necanceroase, sunt de regulă simetrice (rotunde sau ovale).

B – Margini neregulate (Border): Marginile unei leziuni suspecte pot fi zimțate, neclare, crestate sau de culoare roz/roșiatică. O aluniță normală are contururi bine delimitate și netede.

C – Culoare neuniformă: O aluniță obișnuită are, de obicei, o singură nuanță uniformă de maro. În cazul unei leziuni canceroase, culoarea nu este uniformă. Pot apărea nuanțe diferite de maro, cafeniu sau negru, ori chiar zone albe, roșiatice sau albăstrui.

Melanoamele amelanotice (fără pigment) sunt mai greu de observat, deoarece nu conțin melanină și au aceeași culoare ca pielea ta. Din acest motiv, ele sunt adesea diagnosticate într-un stadiu mai avansat.

D – Diametru: Dimensiunea este un alt semnal de alarmă. Dacă o aluniță are un diametru mai mare de 6 milimetri (cam cât guma de șters de la capătul unui creion), este recomandat să o arăți unui medic.

E – Evoluție: Fii atent dacă alunița se modifică în timp. O leziune suspectă își poate schimba mărimea, forma sau culoarea, ori pot apărea senzații noi, cum ar fi mâncărime, sângerare sau formarea unei cruste. Alunițele benigne (inofensive) rămân de obicei neschimbate.

Ce trebuie să știi dacă ai pielea mai închisă la culoare

Melanoamele de culoare maro sau neagră pot fi mai greu de observat pe o piele mai închisă. În acest caz, este important să îți verifici pielea cu mare atenție și să urmărești:

  • o excrescență sau o pată mai închisă care crește sau își schimbă aspectul;
  • o rană care nu se mai vindecă;
  • o dungă neagră sau maronie sub o unghie ori în jurul acesteia.

Melanomul lentiginos acral tinde să fie o formă mai agresivă și este cel mai frecvent tip de melanom întâlnit la persoanele cu pielea închisă la culoare. Acesta se dezvoltă de obicei în locuri mai puțin vizibile, cum ar fi sub unghiile de la mâini sau picioare, în palme ori pe tălpi.

Cum să îți examinezi pielea corect acasă

Studiile arată că un control dermatologic anual, combinat cu autoexaminarea periodică a pielii, ajută la depistarea timpurie a leziunilor suspecte, crescând semnificativ șansele de tratament reușit.

Cel mai frecvent semn al cancerului de piele este o schimbare vizibilă: o aluniță care evoluează, o rană persistentă sau o excrescență nouă.

Iată de ce ai nevoie pentru autoexaminare:

  • o încăpere bine luminată;
  • o oglindă mare (pe toată înălțimea corpului);
  • o oglindă mică, de mână;
  • un scaun.

În timp ce îți verifici corpul, ține cont de regula ABCDE. Pentru fiecare pată sau aluniță, analizează asimetria, marginile, culoarea, diametrul și evoluția.

De asemenea, caută „semnul rățuștii celei urâte”. Alunițele de pe corpul tău tind să semene între ele. Un melanom iese adesea în evidență și arată complet diferit de celelalte prin formă, nuanță sau dimensiune.

Medicii dermatologi recomandă următorii pași pentru examinare:

  • Privește-ți corpul din față și din spate în oglinda mare, apoi ridică brațele pentru a verifica părțile laterale.
  • Îndoaie coatele și examinează-ți cu atenție subrațul, antebrațele și palmele.
  • Așază-te pe scaun și verifică spatele picioarelor, laba piciorului, spațiile dintre degete și tălpile.
  • Folosește oglinda de mână pentru a-ți privi ceafa. Dă părul la o parte pentru a inspecta scalpul.
  • Folosește oglinda de mână pentru a verifica zona spatelui și a feselor.
  • Verifică și zona intimă (inghinală) ajutându-te de oglinda de mână.

Alte formațiuni ale pielii care pot semăna cu un cancer

Există leziuni benigne (necanceroase) care pot arăta îngrijorător, dar nu sunt periculoase:

  • Dermatofibroamele: mici noduli fermi la atingere, de culoare roz, roșiatică sau maronie.
  • Cheloizii: cicatrici ieșite în relief care apar în urma unor răni sau intervenții chirurgicale.
  • Nevii (alunițele obișnuite): aglomerări normale de celule pigmentare. Sunt în marea majoritate inofensive, dar trebuie monitorizate.
  • Keratozele seboreice: formațiuni rotunde sau ovale, maronii sau negre, cu suprafață aspră sau ceroasă, care par „lipite” pe piele. Sunt foarte frecvente odată cu înaintarea în vârstă.
  • Papiloamele (acrocordoanele): mici excrescențe moi de culoarea pielii, apărute adesea la nivelul gâtului sau la subraț.

Când trebuie să mergi la medic

Dacă melanomul este descoperit din timp, înainte de a se extinde, rata de supraviețuire este de aproape 99%. De aceea, orice aluniță sau leziune care se potrivește cu descrierile din regula ABCDE ar trebui evaluată de un medic dermatolog.

Alte semne care necesită un consult:

  • o aluniță care arată complet diferit față de restul petelor de pe corp;
  • o leziune care provoacă mâncărimi, doare sau sângerează;
  • o rană care nu se vindecă după câteva săptămâni.

Dacă ai orice îndoială, programează-te la un control. Până ajungi la medic, poți face o fotografie clară a leziunii pentru a vedea dacă își schimbă aspectul între timp.

Principalele tipuri de cancer de piele

Există mai multe forme de cancer cutanat, cele mai frecvente fiind:

  • Carcinomul bazocelular: se dezvoltă în celulele profunde ale epidermei (stratul exterior al pielii);
  • Carcinomul spinocelular: pornește din celulele plate din stratul superior al pielii;
  • Melanomul: se formează în melanocite, celulele care produc pigmentul pielii (melanina).

Alte forme mai rare includ carcinomul cu celule Merkel, sarcomul Kaposi sau limfomul cutanat.

Carcinomul bazocelular și cel spinocelular sunt cele mai răspândite tipuri și, de regulă, se vindecă complet dacă sunt tratate corespunzător.

Melanomul este mai rar, dar este mult mai agresiv. Cu toate acestea, dacă este diagnosticat la timp, poate fi tratat cu succes.

Cancerele de piele de tip non-melanom (carcinoamele) apar mai ales pe zonele expuse des la soare. Ele pot arăta ca niște noduli lucioși, de culoare roz, roșiatică sau sidefată, uneori cu o suprafață aspră sau cu o crustă persistentă.

Melanomul este de regulă maro închis sau negru, cu nuanțe neuniforme, dar poate prezenta și tonuri de alb, albastru sau roz. La persoanele de peste 40 de ani, poate apărea frecvent sub forma unei alunițe noi, închise la culoare.

Ce trebuie să reții

Regula ABCDE este un instrument simplu care te ajută să recunoști semnele timpurii ale cancerului de piele: Asimetrie, Margini neregulate, Culoare neuniformă, Diametru mare și Evoluție în timp.

O aluniță nouă sau o pată care își schimbă aspectul poate fi un semnal de alarmă. Când ai dubii, cel mai sigur pas este să mergi la medicul dermatolog — o simplă verificare îți poate salva viața.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Recent Posts

Carcinomul lobular in situ (LCIS): cauze, riscuri și opțiuni de monitorizare

Un diagnostic de carcinom lobular in situ (LCIS) poate fi derutant la început. Deși denumirea…

o oră ago

Poți deveni dependent de Suboxone? Ce este mit și ce este realitate

Mitul conform căruia Suboxone „înlocuiește o dependență cu alta” este fals. Totuși, asta nu înseamnă…

o oră ago

7 mituri despre psoriazis pe care nu ar trebui să le mai crezi

În ultimii ani, psoriazisul a început să fie din ce în ce mai discutat în…

o oră ago

Cum să te antrenezi pentru un maraton în 20 de săptămâni

Alergarea unui maraton (o cursă de 42,2 km) este o provocare realizabilă, dar necesită o…

14 ore ago

Cum să devii un ascultător mai bun: arta ascultării active

Să auzi pe cineva este una, dar să asculți cu adevărat este cu totul altceva.…

16 ore ago

Poate paracetamolul din medicamente să îți afecteze ficatul?

Paracetamolul (cunoscut în unele țări și sub denumirea de acetaminofen) este o substanță activă prezentă…

20 de ore ago