Tratamentul cancerului de sân: chirurgie, chimio și radioterapie

Pe scurt

Tratamentul pentru cancerul de sân combină cel mai des chirurgia, chimioterapia și radioterapia. Planul tău exact depinde de stadiul bolii și de caracteristicile tumorii, fiind stabilit de o comisie oncologică multidisciplinară (Tumor Board). În România, aceste terapii sunt decontate prin Programul Național de Oncologie derulat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Primirea unui diagnostic oncologic poate fi copleșitoare, dar există scheme de tratament foarte eficiente. Medicul tău îți va prezenta opțiunile potrivite, explicându-ți beneficiile și posibilele riscuri ale fiecăreia.

Când înțelegi pașii care urmează, poți lua decizii informate și te vei simți mai în siguranță pe parcursul terapiei.

Chimioterapia

Chimioterapia folosește medicamente speciale numite citostatice pentru a distruge celulele canceroase din întregul corp. Nu toate persoanele diagnosticate au nevoie de acest tratament.

Abordarea terapeutică depinde în mod direct de evoluția bolii, fiind diferită în cazul opțiunilor pentru stadiul incipient comparativ cu stadiile avansate.

Oncologul poate recomanda chimioterapia în mai multe situații clinice:

• după operație, dacă există riscul să fi rămas celule canceroase microscopice;
• înainte de operație, pentru a micșora o tumoră mare și a permite o intervenție mai puțin invazivă;
• când celulele canceroase s-au extins la ganglionii limfatici din axilă;
• dacă tumora are o formă biologică agresivă sau cu diviziune rapidă;
• când există un risc ridicat de recurență a cancerului sau boala s-a răspândit în alte organe (metastaze).

De regulă, chimioterapia face parte dintr-o abordare complexă, alături de operație sau radioterapie. În cazurile inoperabile sau extinse, ea poate deveni tratamentul principal de control al bolii.

La ce să te aștepți în timpul chimioterapiei?

Tratamentul se face de obicei în regim de spitalizare de zi (ambulatoriu). Asistenta medicală îți va administra substanțele perfuzabil, prin venă, sau printr-un dispozitiv special numit cameră implantabilă (port-a-cath).

Chimioterapia se administrează în cicluri, de obicei la fiecare 2–3 săptămâni, pe o durată totală cuprinsă între 3 și 6 luni. Aceste pauze permit măduvei osoase și țesuturilor sănătoase să se refacă între ședințe.

Printre citostaticele utilizate frecvent în cancerul de sân se numără:

• doxorubicină și epirubicină;
• paclitaxel și docetaxel;
• 5-fluorouracil și capecitabină;
• ciclofosfamidă și carboplatină.

Poți simți un ușor disconfort la locul perfuziei. Alte efecte secundare frecvente includ:

• oboseală accentuată;
• greață, vărsături sau diaree;
• căderea temporară a părului (alopecie);
• afte și ulcerații bucale;
• scăderea globulelor albe, care crește riscul de infecții;
• vânătăi ușoare și sângerări prin scăderea trombocitelor.

Întrebări pe care să le adresezi medicului tău

Medicul oncolog îți va explica fiecare etapă și îți va prescrie medicamente pentru prevenirea greței și protejarea imunității.

Este important să discuți deschis cu echipa medicală și despre utilizarea de vitamine și suplimente pentru susținerea organismului în timpul terapiilor, deoarece unele pot interacționa cu citostaticele.

Iată câteva întrebări utile pentru următoarea ta consultație:

• Care este obiectivul principal al chimioterapiei în cazul meu?
• Ce schemă de medicamente voi primi și la ce interval de timp?
• Cum se coordonează chimioterapia cu intervenția chirurgicală?
• Care sunt principalele efecte secundare și cum le putem preveni?
• Ce semne de alarmă ar trebui să mă trimită urgent la spital?
• Cum vom monitoriza dacă tratamentul funcționează?
• Trebuie să întrerup sau să ajustez tratamentele pe care le iau pentru alte boli?

Radioterapia

Radioterapia folosește raze X de energie înaltă pentru a distruge celulele tumorale din zona sânului. Metoda standard este radioterapia externă, în care un aparat direcționează fasciculul exact pe zona vizată.

În cazuri mai complexe, cum este tratamentul cancerului mamar în stadiul 3, radioterapia joacă un rol crucial în controlul local al tumorii.

Radioterapia poate fi aplicată după operație pentru a preveni recidiva sau înainte de operație pentru a reduce dimensiunile formațiunii. Medicul radioterapeut o recomandă în special dacă:

• ai trecut printr-o intervenție chirurgicală de conservare a sânului;
• tumoarea a avut dimensiuni mari sau a afectat ganglionii limfatici;
• s-a depistat un risc crescut de reapariție locală a bolii;
• chimioterapia nu poate fi administrată din cauza altor probleme de sănătate.

Efectele secundare locale sunt similare unei arsuri solare pe zona iradiată (înroșire, descuamare a pielii), însoțite de oboseală. Foarte rar (aproximativ 1 caz la 1.000 de paciente tratate), radioterapia poate crește riscul unei tumori secundare vasculare numite angiosarcom.

La ce să te aștepți în timpul radioterapiei?

Ședințele de radioterapie externă se fac de regulă 5 zile pe săptămână, timp de 5 până la 7 săptămâni. Ședința în sine durează doar câteva minute și nu este dureroasă.

În anumite cazuri selectate cu risc scăzut, medicul poate recomanda iradierea parțială accelerată a sânului (APBI). Aceasta se concentrează strict pe patul tumoral și se poate administra chiar printr-o doză unică în timpul operației.

O altă metodă este brahiterapia, o formă de radioterapie internă. În acest caz, medicul introduce mici surse radioactive direct în țesutul mamar pentru o perioadă determinată.

Ce ar trebui să întrebi medicul?

Discută din timp cu medicul radioterapeut pentru a ști cum să îți protejezi pielea și cum să te odihnești.

De asemenea, poți cere recomandări despre un ghid alimentar adaptat pacienților oncologici, pentru a-ți menține vitalitatea pe parcursul ședințelor.

Întrebări utile pentru medicul radioterapeut:

• Câte fracțiuni (ședințe) de tratament voi efectua în total?
• Cum trebuie să îngrijesc pielea din zona iradiată?
• Ce creme sau loțiuni am voie să aplic și pe care trebuie să le evit?
• Ce activități fizice pot continua în timpul radioterapiei?
• Ce efecte pot apărea pe termen lung la nivelul sânului sau al brațului?

Chirurgia

Chirurgia rămâne pilonul central în tratarea cancerului mamar. Ea îndepărtează tumora și ajută la stabilirea stadiului exact al bolii prin analiza ganglionilor.

Principalele tipuri de proceduri chirurgicale includ:

• Biopsia chirurgicală: recoltarea unei mici mostre de țesut pentru confirmarea naturii celulelor la laboratorul de anatomie patologică.
• Chirurgia conservatoare (sector sau lumpectomie): se îndepărtează doar nodulul tumoral împreună cu o margine de țesut sănătos din jur, păstrând restul sânului.
• Mastectomia: îndepărtarea chirurgicală a întregului sân (uni- sau bilaterală), necesară când tumora este extinsă sau există mutații genetice cu risc înalt.
• Intervenția pe ganglioni: biopsia ganglionului santinelă (primul ganglion de drenaj) sau limfadenectomia axilară (evidarea ganglionilor afectați).
• Reconstrucția mamară: refacerea formei sânului cu implant sau țesut propriu, realizată concomitent cu mastectomia sau într-o etapă ulterioară.

La ce să te aștepți în timpul intervenției chirurgicale?

Operația se desfășoară sub anestezie generală într-o secție de chirurgie oncologică. Înainte de operație, medicul poate plasa un reper metalic fin ghidat ecografic pentru a delimita cu precizie tumora.

Echipa medicală îți va explica perioada de repaus și îngrijirea tuburilor de drenaj. Spitalizarea durează de la 1 la 3 zile pentru intervențiile conservatoare și poate fi puțin mai lungă în cazul mastectomiei cu reconstrucție.

Ce ar trebui să întrebi medicul?

Iată ce poți discuta cu medicul chirurg înainte de operație:

• Sunt o candidată potrivită pentru chirurgia conservatoare sau este indicată mastectomia?
• Ce tehnică veți folosi pentru verificarea ganglionilor limfatici?
• Care sunt opțiunile mele pentru reconstrucția mamară?
• Cât timp va dura recuperarea fizică și când îmi pot relua activitățile zilnice?
• Ce exerciții de kinetoterapie pot face pentru a preveni umflarea brațului (limfedemul)?
• Se poate efectua operația în același timp cu alte tratamente pentru cancerul de sân?

Ce trebuie să știi despre combinarea opțiunilor de tratament

Cele mai bune rezultate se obțin prin asocierea terapiilor. Chirurgia curăță tumora vizibilă, chimioterapia distruge celulele diseminate în sânge, iar radioterapia previne reapariția locală a cancerului.

Planul terapeutic poate include și terapii hormonale (pentru cancerele receptive la hormoni) sau imunoterapii și anticorpi monoclonali de ultimă generație. O comisie medicală formată din chirurg, oncolog medical, radioterapeut și anatomopatolog analizează cazul tău și recomandă ordinea optimă a tratamentelor.

În România, tratamentele oncologice majore sunt asigurate prin spitalele și centrele de oncologie partenere CNAS, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau specialist.

Gestionarea efectelor secundare și a recuperării

Pentru a trece mai ușor prin tratamente și a-ți reface forțele, câteva măsuri zilnice sunt esențiale:

• mănâncă alimente hrănitoare și ușor digerabile (supe calde, proteine de calitate, legume gătite);
• hidratează-te bine cu apă și ceaiuri neîndulcite pe parcursul întregii zile;
• odihnește-te ori de câte ori simți nevoia și fă plimbări ușoare în aer curat;
• renunță complet la fumat și evită consumul de alcool;
• discută cu un psiholog sau un grup de suport dacă simți că anxietatea devine copleșitoare.

Medicul sau farmacistul îți poate recomanda tratamente simptomatice sigure pentru greață, constipație sau piele uscată. Nu lua suplimente din proprie inițiativă fără acordul medicului curant.

Concluzie

Tratamentul cancerului mamar este personalizat și evoluează constant. O abordare combinată sporește semnificativ șansele de vindecare și control al bolii.

Nu ezita să adresezi echipei tale medicale toate întrebările care te frământă și, dacă simți nevoia, să ceri o a doua opinie medicală înainte de a începe tratamentul.

Când să mergi la medic

Pe parcursul chimioterapiei sau după operație, corpul tău este vulnerabil la infecții și complicații. Sună de urgență la 112 sau mergi direct la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă apar:

• febră ridicată sau frisoane puternice (semn de neutropenie febrilă);
• dificultăți mari de respirație, dureri acute în piept sau tuse cu sânge;
• sângerare masivă sau scurgeri abundente de puroi la nivelul plăgii chirurgicale;
• umflarea rapidă, dureroasă și înroșirea unui picior sau a brațului.

Pentru simptome ușoare, cum ar fi oboseala progresivă, greața controlabilă sau iritațiile cutanate, contactează medicul oncolog sau medicul de familie la cabinet.