Bronhoscopie: utilizări, procedură și riscuri

O bronhoscopie este un test care permite medicului să examineze căile respiratorii. Procedura utilizează unul dintre
cele două tipuri de instrumente numite bronhoscoape:

• bronhoscop flexibil
• bronhoscop rigid

Tipul flexibil este cel mai des utilizat și poate fi efectuat într-un cabinet medical după administrarea unui
sedativ. Bronhoscopul rigid este utilizat atunci când există sângerare în plămâni sau un obiect mare blochează căile
respiratorii. Această procedură se face într-un spital, sub anestezie.

În timpul bronhoscopiei, medicul introduce bronhoscopul prin nas sau gură, trecând prin gât până la plămâni.
Bronhoscopul are o sursă de lumină și o cameră la capăt. Majoritatea bronhoscoapelor sunt compatibile cu video
color, ceea ce ajută medicul să documenteze constatările.

De ce este necesară o bronhoscopie?

Cu ajutorul bronhoscopului, medicul poate examina toate structurile sistemului respirator, inclusiv laringele,
traheea și căile respiratorii mici ale plămânilor, numite bronhii și bronhiole.

Bronhoscopia ajută medicul să diagnosticheze și să trateze problemele pulmonare. De asemenea, poate fi utilizată
pentru a colecta probe de secreții sau țesuturi pentru a diagnostica afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii.

Diagnostic

Bronhoscopia poate fi utilizată pentru a diagnostica:

• o boală pulmonară
• o tumoră
• o tuse cronică
• o infecție

De asemenea, poate fi utilizată pentru a identifica sursa sângerărilor pulmonare sau pentru a detecta corpi străini,
mai ales la copii.

Medicul poate recomanda o bronhoscopie dacă o radiografie toracică sau un CT indică o infecție, o tumoră sau un
plămân colabat.

Tratament

Bronhoscopia poate fi folosită și ca metodă de tratament.

Procedura poate permite medicului să administreze medicamente direct în plămâni sau să îndepărteze un obiect blocat
în căile respiratorii, cum ar fi un fragment de aliment. De asemenea, poate fi utilizată pentru tratamentul cu laser
al unor tumori mici.

Dacă este necesar, bronhoscopia poate fi folosită pentru a plasa mici stenturi în căile respiratorii pentru a le
menține deschise.

Riscurile bronhoscopiei

Bronhoscopia este sigură pentru majoritatea pacienților. Totuși, ca orice procedură medicală, poate avea anumite
riscuri, printre care:

• răgușeală
• sângerare, mai ales dacă s-a efectuat o biopsie
• infecție
• dificultăți de respirație
• scăderea nivelului de oxigen în sânge în timpul testului

Contactează medicul dacă:

• ai febră
• tușești sânge
• ai dificultăți de respirație

Aceste simptome pot indica o complicație care necesită asistență medicală, cum ar fi o infecție.

Anestezia locală utilizată în bronhoscopie poate provoca, în cazuri rare, spasme ale laringelui sau căilor
respiratorii, convulsii sau aritmii cardiace.

Riscuri foarte rare, dar care pot pune viața în pericol, includ atacul de cord și colapsul pulmonar.

Un plămân colabat poate fi cauzat de un pneumotorax, adică o creștere a presiunii asupra plămânului din cauza
acumulării de aer între plămân și învelișul său. Acest lucru poate apărea în urma unei perforații a plămânului în
timpul procedurii și este mai frecvent atunci când se utilizează un bronhoscop rigid decât unul flexibil cu fibră
optică.

Dacă aerul se acumulează în jurul plămânului în timpul procedurii, medicul poate folosi un tub toracic pentru a
elimina aerul acumulat.

Cine nu ar trebui să facă o bronhoscopie?

Unele persoane nu pot face o bronhoscopie. Medicul poate decide că procedura nu este recomandată dacă aveți:

• stenoză traheală (îngustare severă sau blocaj al traheei)
• hipertensiune pulmonară (tensiune arterială ridicată în vasele de sânge ale plămânilor)
• un infarct miocardic recent
• anumite tipuri de aritmii cardiace
• o tulburare de coagulare netratabilă
• tuse severă sau reflex de vomă accentuat
• nivel scăzut de oxigen în sânge

În plus, dacă aveți hipercapnie (nivel ridicat de dioxid de carbon în sânge) sau dificultăți severe de respirație,
medicul poate decide să vă conecteze la un aparat de respirație înainte de procedură pentru a asigura oxigenarea
corespunzătoare a plămânilor în timpul bronhoscopiei.

Pregătirea pentru o bronhoscopie

În timpul bronhoscopiei, se aplică un anestezic local sub formă de spray pe nas și gât. Probabil veți primi și un
sedativ pentru a vă relaxa, ceea ce înseamnă că veți fi treaz, dar somnolent în timpul procedurii. De obicei, se
administrează și oxigen. Anestezia generală este rar necesară.

Trebuie să evitați consumul de alimente și lichide cu 6 până la 12 ore înainte de bronhoscopie. Discutați cu medicul
despre toate medicamentele pe care le luați, inclusiv cele eliberate fără prescripție medicală, vitamine și
suplimente pe bază de plante. Este posibil să trebuiască să opriți temporar administrarea anumitor medicamente, cum
ar fi:

• aspirină (de exemplu, Bayer)
• ibuprofen (de exemplu, Advil)
• warfarină
• alte anticoagulante

Este recomandat să veniți însoțit de cineva care să vă conducă acasă după procedură sau să vă asigurați un mijloc de
transport.

Procedura bronhoscopiei

După ce sunteți relaxat, procedura va începe și va urma următorii pași:

1. Medicul va introduce bronhoscopul prin nas.
2. Bronhoscopul va fi ghidat prin gât până ajunge în bronhii, care sunt căile respiratorii ale plămânilor.
3. Dacă bronhoscopul are atașate perii sau ace speciale, medicul va folosi aceste instrumente pentru a colecta
   mostre de țesut pulmonar, care vor ajuta la diagnosticarea afecțiunilor pulmonare.
4. Medicul poate folosi și o tehnică numită „spălare bronșică”, în care o soluție salină este pulverizată pe
   suprafața căilor respiratorii. Celulele desprinse sunt apoi colectate și analizate la microscop.
5. În funcție de situația dumneavoastră, medicul poate identifica unul sau mai multe dintre următoarele:
   • sânge
   • mucus
   • o infecție
   • inflamație
   • un blocaj
   • o tumoră
6. Dacă bronhiile sunt blocate, medicul poate introduce un stent pentru a le menține deschise. Stentul este un tub
   mic care poate fi plasat cu ajutorul bronhoscopului.

7. Când medicul a terminat examinarea plămânilor, va îndepărta bronhoscopul.

Tipuri de imagistică utilizate în bronhoscopie

Uneori, se folosesc tehnici avansate de imagistică pentru a realiza o bronhoscopie. Aceste metode pot oferi o imagine
mai detaliată a interiorului plămânilor:

• În timpul unei bronhoscopii virtuale, medicul utilizează scanări CT pentru a vedea căile respiratorii în
  detaliu.
• În timpul unei bronhoscopii cu ultrasunete endobronșice, medicul folosește o sondă cu ultrasunete atașată la
  bronhoscop pentru a vizualiza căile respiratorii.
• În timpul unei bronhoscopii cu fluorescență, medicul utilizează o lumină fluorescentă atașată la bronhoscop
  pentru a observa interiorul plămânilor.

Recuperarea după o bronhoscopie

O bronhoscopie este o procedură relativ rapidă, care durează între 30 și 45 de minute. Deoarece veți fi sedat, veți
rămâne la spital câteva ore până când vă veți trezi complet, iar amorțeala din gât va dispărea. Pe durata
recuperării, vi se vor monitoriza respirația și semnele vitale, inclusiv tensiunea arterială, ritmul cardiac și
nivelul de oxigen.

Nu veți putea mânca sau bea nimic până când amorțeala din gât nu dispare complet, ceea ce poate dura între 1 și 2
ore. Este posibil să simțiți durere sau iritație în gât timp de câteva zile, iar vocea să fie răgușită. Acest lucru
este normal și, de obicei, dispare fără tratament sau medicație.