Luarea zilnică a unei aspirine poate fi o opțiune salvatoare pentru persoanele care au fost deja diagnosticate și tratează boala coronariană, dar nu este potrivită pentru toată lumea.
Boala coronariană este un tip de afecțiune cardiacă care apare atunci când arterele din apropierea inimii se îngustează din cauza acumulării de placă, colesterol sau depozite de grăsime în timp. Această îngustare poate deveni periculoasă dacă restricționează fluxul de sânge către inimă, ceea ce poate duce la un atac de cord.
Pentru mulți ani, medicii au prescris aspirină în doze mici pentru a reduce riscul unui prim atac de cord sau accident vascular cerebral la persoanele cu boli de inimă sau pentru a preveni dezvoltarea bolii cardiace. Totuși, studii recente nu au confirmat clar beneficiile. De fapt, cercetările sugerează că administrarea zilnică de aspirină poate crește riscul de sângerare internă, care poate fi periculoasă pentru viață.
Din acest motiv, aspirina zilnică nu mai este recomandată pe scară largă pentru adulții sănătoși, mai ales pentru cei sub 40 de ani sau peste 59 de ani, precum și pentru cei cu un risc crescut de sângerare.
Cu toate acestea, noile recomandări sunt mai nuanțate pentru persoanele cu un risc foarte ridicat de boli de inimă.
Dacă ai avut deja un atac de cord, un accident vascular cerebral sau ai fost supus unei intervenții chirurgicale pentru boala coronariană, administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină îți poate salva viața. Aspirina poate ajuta la prevenirea formării cheagurilor de sânge care ar putea bloca circulația spre inimă sau creier.
Mai jos sunt prezentate recomandările actuale privind utilizarea aspirinei pentru tratarea sau prevenirea bolii coronariene, inclusiv când beneficiile depășesc riscurile.
Este întotdeauna important să discuți cu medicul tău înainte de a lua aspirină zilnic în doze mici.
Cuprins:
Peste 20 de milioane de adulți din SUA suferă de boala coronariană, cunoscută și sub numele de boală cardiacă ischemică. Afecțiunile cardiace reprezintă principala cauză de deces în Statele Unite.
Administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină (75-100 mg) era recomandată pentru gestionarea sau prevenirea bolii coronariene. Însă, cercetările recente, inclusiv un studiu din 2019, arată că utilizarea zilnică a aspirinei vine cu riscuri serioase de sângerare și poate să nu ofere protecție împotriva atacului de cord sau accidentului vascular cerebral.
Asociația Americană a Inimii (AHA) și Grupul de Lucru al Serviciilor Preventive din SUA (USPSTF) și-au actualizat recomandările pe baza acestor noi cercetări. Conform noilor recomandări USPSTF, aspirina zilnică este considerată benefică doar în următoarele cazuri:
AHA și USPSTF nu mai recomandă administrarea zilnică a aspirinei în doze mici pentru prevenirea primară a bolii coronariene la majoritatea adulților, deoarece noile studii sugerează că beneficiile nu depășesc riscurile.
Aspirina în doze mici poate fi luată în considerare pentru unii adulți între 40 și 59 de ani care prezintă un risc ridicat de boală coronariană, dar care nu au un risc crescut de sângerare.
În noile ghiduri, AHA subliniază că cel mai important mod de a preveni bolile de inimă este adoptarea unui stil de viață sănătos.
Află mai multe despre obiceiurile sănătoase pentru inimă care pot ajuta la prevenirea și gestionarea bolii coronariene.
Administrarea zilnică a aspirinei este de obicei sigură, dar există câteva riscuri și efecte secundare, unele dintre ele putând pune viața în pericol.
Printre efectele secundare și complicațiile administrării zilnice de aspirină se numără:
Aspirina nu mai este recomandată dacă nu ai avut niciodată un atac de cord sau un accident vascular cerebral, cu câteva excepții. Ar trebui să eviți administrarea aspirinei pentru prevenirea bolii coronariene, cu excepția cazului în care medicul tău consideră că poate fi benefică după o evaluare atentă a stării tale de sănătate și a factorilor de risc.
Dacă ai boli de inimă, dar nu ai avut niciodată un atac de cord sau un accident vascular cerebral, nu ar trebui să iei aspirină dacă:
Persoanele care au avut un atac de cord, un accident vascular cerebral, o intervenție de implantare a unui stent sau o operație de bypass coronarian ar trebui să continue să ia aspirină conform indicațiilor medicului.
Tratamentul de primă linie pentru boala coronariană depinde de starea generală de sănătate și de factorii de risc. Acesta include adesea modificări ale stilului de viață și ale dietei, împreună cu administrarea anumitor medicamente.
Exemple de schimbări ale stilului de viață recomandate de AHA pentru prevenirea și tratarea bolii coronariene includ:
Medicul tău îți poate prescrie, de asemenea, medicamente pentru a reduce colesterolul, a scădea tensiunea arterială sau a controla nivelul zahărului din sânge.
Află mai multe despre medicamentele utilizate pentru tratarea bolii coronariene.
Riscul de boli de inimă crește odată cu vârsta. AHA recomandă ca adulții peste 40 de ani să meargă regulat la medic pentru a discuta despre riscul de boli de inimă și despre posibile măsuri preventive.
Dacă ai fost deja diagnosticat cu boala coronariană, este important să programezi consultații regulate cu medicul tău pentru a discuta despre medicamente și schimbări ale stilului de viață care te pot ajuta să previi un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Sună la serviciile medicale de urgență sau mergi la cea mai apropiată cameră de urgență dacă tu sau cineva din apropierea ta prezintă următoarele simptome. Aceste simptome pot indica un atac de cord sau un accident vascular cerebral:
Recomandările experților privind administrarea aspirinei pentru bolile de inimă s-au schimbat recent. Iată răspunsurile la câteva întrebări frecvente despre aspirină și bolile de inimă.
Cardiologii încă recomandă administrarea zilnică a aspirinei în doze mici pentru anumite persoane cu boli de inimă, în special pentru cei care au avut deja un atac de cord, un accident vascular cerebral, o intervenție de implantare a unui stent sau o operație de bypass coronarian.
Aspirina nu este recomandată dacă nu ai avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral, decât dacă medicul consideră că ar putea fi benefică după o evaluare atentă a stării tale de sănătate și a factorilor de risc.
Factorii de risc pentru bolile de inimă includ fumatul, un istoric familial puternic de atac de cord, hipertensiune arterială necontrolată, colesterol ridicat sau diabet. Dar riscul fiecărei persoane este diferit. Consultă întotdeauna un medic înainte de a începe să iei aspirină.
Dacă nu ai avut niciodată un atac de cord, aspirina nu este recomandată pentru majoritatea oamenilor în scop preventiv. Aspirina ar trebui să fie utilizată doar de persoanele cu cel mai mare risc de atac de cord și cu un risc foarte scăzut de sângerare. Nu începe administrarea aspirinei fără să consulți un medic.
Totuși, dacă ai avut un atac de cord în trecut, administrarea unei doze mici de aspirină poate ajuta la prevenirea unui alt atac de cord sau accident vascular cerebral.
Nu există un consens clar între experți cu privire la beneficiile administrării aspirinei pentru tratarea insuficienței cardiace. Studiile arată rezultate contradictorii privind beneficiile și riscurile utilizării aspirinei.
Un studiu din 2021 a descoperit că aspirina ar putea ajuta la reducerea ratei de spitalizare pentru insuficiență cardiacă, dar sunt necesare mai multe cercetări.
Consultă un medic înainte de a lua aspirină pentru tratarea sau prevenirea bolilor de inimă. Dacă ai avut un atac de cord, un accident vascular cerebral, o intervenție de implantare a unui stent sau o operație de bypass, medicul îți poate recomanda administrarea zilnică a unei doze mici de aspirină pentru a preveni un alt episod.
Din cauza riscului de sângerare, aspirina nu mai este recomandată pe scară largă persoanelor care nu au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Dacă ai între 40 și 59 de ani, ai un risc scăzut de sângerare și un risc ridicat de boli de inimă, aspirina ar putea fi benefică. Însă doar un medic poate decide dacă administrarea zilnică a aspirinei este potrivită pentru tine.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…