Anevrismul aortic abdominal: cauze, tratament și prevenire

Aorta este cel mai mare vas de sânge din corpul uman. Aceasta transportă sângele de la inimă către cap, brațe, abdomen, picioare și pelvis. Pereții aortei se pot umfla sau se pot extinde ca un balon dacă devin slabi. Aceasta se numește anevrism aortic abdominal (AAA) atunci când apare în partea aortei aflată în abdomen.

Anevrismul aortic abdominal nu provoacă întotdeauna probleme, dar un anevrism rupt poate pune viața în pericol. Prin urmare, dacă sunteți diagnosticat cu un anevrism, medicul dumneavoastră va dori probabil să vă monitorizeze atent, chiar dacă nu intervine imediat.

Care sunt simptomele unui anevrism aortic abdominal?

Majoritatea anevrismelor nu au simptome decât dacă se rup. Dacă un anevrism aortic abdominal se rupe, puteți experimenta unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

• durere bruscă în abdomen sau spate
• durere care se extinde din abdomen sau spate către pelvis, picioare sau fese
• piele transpirată sau umedă
• ritm cardiac crescut
• șoc sau pierderea conștienței

Contactați imediat medicul dacă experimentați oricare dintre aceste simptome. Un anevrism rupt poate pune viața în pericol.

Diagnosticarea unui anevrism aortic abdominal

Anevrismul aortic abdominal care nu s-a rupt este de obicei diagnosticat când un medic examinează abdomenul din alte motive.

Dacă medicul suspectează prezența unui anevrism, va simți abdomenul pentru a verifica dacă este rigid sau dacă prezintă o masă pulsatorie. De asemenea, poate fi diagnosticat în cadrul unei examinări de rutină. Medicul poate verifica fluxul de sânge din picioare sau poate efectua unul dintre următoarele teste:

• CT abdominal
• ecografie abdominală
• radiografie toracică
• RMN abdominal

Ce cauzează un anevrism aortic abdominal?

Cauza anevrismelor aortice abdominale este în prezent necunoscută. Totuși, anumiți factori au fost asociați cu un risc crescut. Aceștia includ:

Fumatul

Fumatul poate deteriora direct pereții arterelor, făcându-le mai predispuse la extindere. De asemenea, crește riscul de hipertensiune arterială.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială se referă la nivelul de presiune exercitat asupra pereților vaselor de sânge. Presiunea ridicată poate slăbi pereții aortei, crescând riscul de formare a unui anevrism.

Inflamația vasculară (vasculita)

Inflamația severă a aortei și a altor artere poate provoca uneori anevrisme aortice abdominale, însă acest lucru este foarte rar.

Anevrismele se pot forma în orice vas de sânge din corp. Totuși, anevrismul aortic abdominal este considerat deosebit de grav din cauza dimensiunii aortei.

Care sunt tipurile de anevrisme aortice abdominale?

Anevrismul aortic abdominal este de obicei clasificat în funcție de dimensiune și viteza de creștere. Acești doi factori pot ajuta la prezicerea efectelor asupra sănătății.

Mic: (mai puțin de 5,5 centimetri) sau cu creștere lentă, are un risc mai mic de rupere comparativ cu anevrismele mai mari sau cele care cresc rapid. În aceste cazuri, medicii consideră mai sigură monitorizarea prin ecografii abdominale regulate decât tratarea imediată.

Mare: (mai mare de 5,5 centimetri) sau cu creștere rapidă, anevrismele aortice abdominale au un risc mult mai mare de a se rupe decât cele mici sau cu creștere lentă. O ruptură poate duce la sângerări interne și alte complicații grave. Cu cât anevrismul este mai mare, cu atât este mai probabil să necesite tratament chirurgical. Aceste tipuri de anevrisme trebuie, de asemenea, tratate dacă provoacă simptome sau pierderi de sânge.

Cine este expus riscului de anevrism aortic abdominal?

Anevrismul aortic abdominal este mai probabil să apară dacă:

• sunteți bărbat
• aveți exces de greutate sau obezitate
• aveți peste 60 de ani
• aveți antecedente familiale de afecțiuni cardiace, boli sau anevrisme
• aveți hipertensiune arterială, mai ales între 35 și 60 de ani
• aveți colesterol ridicat sau acumulări de grăsimi în vasele de sânge (ateroscleroză)
• aveți un stil de viață sedentar
• ați suferit traume în zona abdominală sau alte leziuni în această zonă
• consumați produse din tutun

Tratamentul anevrismului aortic abdominal

Tratamentul pentru un anevrism aortic abdominal poate varia în funcție de starea generală de sănătate, dimensiunea, localizarea exactă, rata de creștere și tipul anevrismului.

Opțiunile de tratament pot include:

• Chirurgie abdominală deschisă. Această procedură este utilizată pentru a elimina zonele deteriorate ale aortei. Este o formă mai invazivă de chirurgie și necesită un timp mai lung de recuperare, dar poate fi necesară dacă anevrismul este foarte mare sau deja s-a rupt.
• Chirurgie endovasculară. Aceasta este o formă mai puțin invazivă decât chirurgia abdominală deschisă. Implică utilizarea unui grefon pentru a stabiliza pereții slăbiți ai aortei.
• Monitorizare. În cazul unui anevrism mic, mai mic de 5,5 centimetri, medicul poate decide să-l monitorizeze regulat prin imagistică, în loc să efectueze o intervenție chirurgicală.

Care este perspectiva pe termen lung?

Dacă medicul recomandă o intervenție chirurgicală abdominală deschisă, recuperarea poate dura până la 6 săptămâni. Recuperarea după o intervenție endovasculară durează doar 2 săptămâni.

Succesul intervenției și recuperarea depind foarte mult de faptul dacă anevrismul este descoperit înainte de a se rupe. Prognosticul este de obicei favorabil dacă anevrismul este diagnosticat înainte de ruptură.

Complicații

Anevrismul aortic abdominal poate cauza mai multe complicații, care pot fi grave sau chiar pot pune viața în pericol.

Complicațiile posibile includ:

• disecția aortică, adică o ruptură în stratul interior al aortei
• cheaguri de sânge, care se pot desprinde și bloca fluxul sanguin către alte părți ale corpului
• ruperea anevrismului aortic, care poate duce la sângerări interne

Dacă aveți simptome precum tensiune arterială scăzută, dificultăți de respirație, ritm cardiac crescut sau dureri bruște și intense în spate sau stomac, solicitați imediat asistență medicală.

Cum poate fi prevenit anevrismul aortic abdominal?

Focalizarea pe sănătatea inimii poate preveni un anevrism aortic abdominal. Aceasta înseamnă să aveți grijă la alimentație, să faceți exerciții fizice și să evitați alți factori de risc cardiovascular, cum ar fi fumatul. Medicul vă poate prescrie, de asemenea, medicamente pentru a trata hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat sau pentru a vă ajuta să controlați diabetul.

Medicul dumneavoastră poate dori să vă testeze pentru un anevrism aortic abdominal când împliniți 65 de ani, mai ales dacă aveți un risc mai mare din cauza fumatului sau a altor factori. Testul de screening folosește o ecografie abdominală pentru a verifica dacă aorta prezintă umflături. Este un test rapid și nedureros.