Ce se întâmplă în corpul tău atunci când simți bucurie

Simți uneori că îți vine să sari în sus de fericire? Iată ce se petrece, de fapt, în interiorul organismului tău în acele momente.

Bucuria este o stare minunată, fie că apare după un eveniment major din viață (cum ar fi o nuntă sau nașterea unui copil), fie datorită unui lucru mărunt, cum ar fi o cafea bună băută în liniște dimineața.

La nivel emoțional, trăim bucuria în moduri diferite: uneori prin lacrimi de fericire, alteori printr-o stare de energie debordantă sau printr-o senzație profundă de liniște și împăcare.

Din punct de vedere științific însă, bucuria este strâns legată de neurotransmițători. Aceștia sunt mici substanțe chimice mesagere care transmit semnale între celulele nervoase (neuroni) și restul corpului.

Acești mesageri chimici influențează aproape orice proces din organism, de la circulația sângelui până la digestie.

Beneficiile momentelor de bucurie

  • Încurajează un stil de viață mai sănătos
  • Întăresc sistemul imunitar
  • Reduc stresul și ameliorează durerea
  • Susțin o viață mai lungă și mai echilibrată

Ești curios cum circulă starea de bine prin organismul tău? Iată principalele zone și sisteme pe care le influențează.

1. Creierul

Fiecare emoție pe care o simți este influențată de creier și, la rândul ei, schimbă modul în care funcționează acesta.

Medicii explică faptul că în creier nu există un singur „centru al emoțiilor” – stările diferite pun în mișcare zone diferite.

De exemplu, lobul frontal (adesea considerat panoul de control al creierului) îți monitorizează starea emoțională, în timp ce talamusul (o zonă care reglează starea de conștiență) ajută la coordonarea reacțiilor tale emoționale.

Simțim bucurie datorită eliberării de dopamină și serotonină, doi neurotransmițători esențiali. Ambele substanțe sunt strâns legate de starea de bine (de altfel, persoanele care suferă de depresie au frecvent niveluri mai scăzute de serotonină).

Dacă te simți abătut, activități simple precum o plimbare în natură, mângâiatul unui animal de companie, o îmbrățișare sau chiar un zâmbet intenționat pot stimula creierul să elibereze acești compuși și să îți îmbunătățească dispoziția.

Așadar, când trăiești ceva plăcut, creierul trimite semnalul de a elibera aceste substanțe în sistemul nervos central (format din creier și măduva spinării), declanșând reacții în cascadă în întregul organism.

2. Sistemul circulator

Ai observat vreodată că atunci când ești foarte fericit ți se îmbujorează obrajii sau inima începe să îți bată mai repede?

Acest lucru se datorează impactului pe care emoțiile îl au asupra inimii și a vaselor de sânge. Faimoșii „fluturi în stomac”, expresiile feței și chiar senzația de căldură la nivelul degetelor depind de trăirile tale. Emoțiile intense pot determina dilatarea vaselor de sânge și ușoare modificări ale pulsului.

Sistemul circulator este alcătuit din inimă, vase de sânge, sânge și limfă. Desigur, bucuria nu este singura emoție care îl influențează — și teama sau tristețea provoacă reacții fizice similare la acest nivel.

3. Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Sistemul nervos vegetativ este cel care coordonează funcțiile automate ale organismului — adică toate procesele care au loc fără efortul tău conștient, cum ar fi respirația, digestia sau dilatarea pupilelor.

Acesta reacționează direct și la stările de bucurie sau entuziasm.

De exemplu, respirația ta poate deveni mai rapidă când faci ceva palpitant și distractiv sau se poate liniști și adânci atunci când te bucuri de o activitate relaxantă, cum ar fi o plimbare prin parc.

Un simplu zâmbet poate transmite semnale pozitive către creier, ajutând la scăderea ritmului cardiac și la reducerea nivelului de stres. Chiar dacă la început zâmbetul nu este complet spontan, efectul benefic funcționează la fel de bine.

Pupilele se pot mări sau micșora în funcție de emoțiile trăite, iar alte reacții automate influențate de plăcere includ salivația, transpirația, temperatura corpului și chiar metabolismul.

Stările emoționale pot influența și mușchii netezi (mușchii involuntari aflați în pereții organelor interne, cum ar fi stomacul, intestinele sau vezica urinară).

Acești mușchi controlează fluxul de sânge și deplasarea alimentelor prin tubul digestiv — ceea ce explică de ce unele emoții pozitive îți pot crește pofta de mâncare sau, dimpotrivă, îți pot tăia temporar apetitul.

Ce apare mai întâi: emoția sau reacția fizică?

Este greu de separat una de cealaltă, deoarece sentimentele și procesele fizice sunt strâns legate între ele. Când se întâmplă ceva frumos, răspunsul emoțional și cel fizic apar aproape simultan.

Este complet normal ca senzațiile resimțite să difere de la o persoană la alta. Tu ai putea simți nevoia să sari de bucurie, în timp ce cineva drag ar putea mai degrabă să lăcrimeze de emoție.

Îți poți ajuta corpul să se simtă mai bucuros?

Într-o oarecare măsură, da.

Chiar și simplul gest de a zâmbi poate fi un început bun. Zâmbetul transmite creierului un semnal de destindere, contribuind la reglarea pulsului și la scăderea tensiunii acumulate.

O altă metodă excelentă de a-ți îmbunătăți starea emoțională este mișcarea fizică (chiar și atunci când nu simți o motivație puternică la început).

Activitatea fizică stimulează eliberarea de endorfine și alți compuși chimici din creier care amplifică starea de bine. În plus, sportul te ajută să îți muți atenția de la grijile zilnice și gândurile repetitive.

Dacă ai o zi mai puțin bună, mici obiceiuri precum o plimbare în aer liber, câteva minute alături de cineva drag sau o pauză în care să respiri adânc pot ajuta organismul să reintre într-o stare de armonie.

Acum că știi cum colaborează corpul și emoțiile tale, îți va fi mai ușor să folosești aceste mici detalii pentru a aduce mai multă bucurie în fiecare zi.

Liana Andreescu

Liana este pasionată de nutriție si sănătate de când era adolescentă. S-a hotărât sa creeze acest site când a venit pe lume primul ei băiat, Daniel.

Recent Posts

Fibrilația atrială și accidentul vascular cerebral (AVC): Care este legătura?

Persoanele care suferă de fibrilație atrială pot avea un risc mai mare de a face…

2 ore ago

Regresia somnului la 3 ani: de ce apare și cum o poți gestiona

Dacă ai un copil mic, probabil credeai că nopțile agitate și perioadele de regresie a…

4 ore ago

10 metode prin care poți reduce transpirația excesivă la subraț

Schimbările simple în stilul de viață, cum ar fi reducerea consumului de cafeină sau o…

6 ore ago

4 lucruri pe care mi-aș dori să le știi despre diabetul de tip 2

Trăiesc cu diabet de tip 2 de peste 18 ani și scriu despre această afecțiune…

10 ore ago

Cum să gestionezi efectele secundare ale tratamentului pentru leucemie limfocitară cronică: 8 sfaturi practice

Idei principale Gestionarea efectelor secundare ale tratamentului pentru leucemia limfocitară cronică (LLC) este esențială pentru…

22 de ore ago

Tot ce trebuie să știi despre dependență: semne, cauze și opțiuni de tratament

Ce înseamnă, mai exact, o dependență? Dependența este o afecțiune cronică a creierului care afectează…

o zi ago