Tot ce trebuie să știi despre insuficiența suprarenală: tipuri, simptome și tratament

Insuficiența suprarenală apare atunci când glandele tale suprarenale nu produc o cantitate suficientă de hormoni, în special cortizol. Există trei tipuri principale de insuficiență suprarenală. Deși au cauze diferite, ele provoacă simptome similare, precum oboseala cronică, slăbiciunea musculară și pierderea poftei de mâncare.

Fără un tratament adecvat, insuficiența suprarenală poate duce la complicații grave, care îți pot pune viața în pericol.

Glandele suprarenale sunt două glande mici situate deasupra fiecărui rinichi. Ele produc hormoni esențiali pentru gestionarea stresului, reglarea tensiunii arteriale și menținerea echilibrului de apă și minerale (electroliți) din organism.

În acest articol, vom explora tipurile de insuficiență suprarenală, simptomele pe care le provoacă, precum și modul în care această afecțiune este diagnosticată și tratată.

Care sunt tipurile de insuficiență suprarenală?

Medicii clasifică insuficiența suprarenală în trei tipuri distincte, în funcție de nivelul la care apare problema.

Insuficiența suprarenală primară

Insuficiența suprarenală primară apare atunci când există o problemă directă la nivelul glandelor suprarenale, ceea ce duce la scăderea producției de cortizol și aldosteron. Această formă mai este cunoscută și sub numele de boala Addison.

Cea mai frecventă cauză este o reacție autoimună. În 80% până la 90% din cazuri, sistemul imunitar produce anticorpi care atacă eronat o enzimă esențială pentru producerea hormonilor suprarenali.

Alte cauze posibile includ:

• anumite infecții, cum ar fi tuberculoza, infecția cu HIV/SIDA sau sifilisul
• tumorile canceroase care afectează glandele suprarenale
• intervențiile chirurgicale prin care s-a îndepărtat o parte sau întreaga glandă suprarenală
• hemoragiile la nivelul glandelor suprarenale
• afecțiunile genetice care împiedică funcționarea corectă a acestor glande
• administrarea unor medicamente specifice, cum ar fi anumite antifungice sau anestezicul etomidat

Studiile arată că această formă este rară, afectând aproximativ 82 până la 144 de persoane dintr-un milion. Este întâlnită mai des la femei, fiind diagnosticată de obicei între 30 și 50 de ani.

Insuficiența suprarenală secundară

Insuficiența suprarenală secundară apare atunci când există o problemă la nivelul glandei hipofize (o glandă mică situată la baza creierului, care controlează activitatea altor glande din corp).

Hipofiza produce un hormon numit adrenocorticotropină (ACTH), care transmite glandelor suprarenale semnalul de a secreta cortizol. Dacă hipofiza nu produce suficient ACTH, suprarenalele nu vor ști când și cât cortizol să elibereze.

Cauzele posibile ale insuficienței secundare includ:

• traumatismele craniene severe
• tumorile care afectează hipofiza
• intervențiile chirurgicale pe creier în zona hipofizei
• hemoragiile la nivelul hipofizei sau în apropierea acesteia
• tulburările genetice care afectează funcția hipofizară

Forma secundară este mai frecventă decât cea primară, afectând între 150 și 280 de persoane dintr-un milion.

Insuficiența suprarenală terțiară

Această formă apare cel mai des atunci când întrerupi brusc un tratament cu medicamente corticosteroide (cum ar fi prednisonul sau dexametazona). În cazuri mai rare, poate fi provocată de tumori, intervenții chirurgicale sau leziuni la nivelul hipotalamusului (o altă zonă a creierului).

Când iei corticosteroizi, nivelul de hormoni din sânge crește, iar hipotalamusul reduce producția de hormon de eliberare a corticotropinei (CRH) — cel care îi spune hipofizei să producă ACTH.

Dacă oprești brusc tratamentul cu corticosteroizi, glandele suprarenale rămân „adormite” și nu pot produce imediat cortizol pe cont propriu. Poate dura săptămâni sau chiar luni până când axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale își reia activitatea normală.

Ce simptome provoacă insuficiența suprarenală?

Multe simptome sunt comune tuturor celor trei tipuri de insuficiență suprarenală, deși unele manifestări sunt specifice formei primare.

Simptomele generale includ:

• oboseală cronică pronunțată
• slăbiciune musculară
• lipsa poftei de mâncare
• scădere neintenționată în greutate
• dureri abdominale
• tulburări digestive: greață, vărsături sau diaree
• stare de iritabilitate
• menstruații neregulate sau absente
• scăderea dorinței sexuale (libidoului)

Simptome specifice insuficienței suprarenale primare

În forma primară este afectată și producția de aldosteron, un hormon care reglează nivelul de sodiu (sare) și potasiu din sânge. Din acest motiv, pot apărea:

• nivel scăzut de sodiu în sânge (hiponatremie)
• nivel crescut de potasiu în sânge (hiperkaliemie)
• poftă intensă și frecventă de alimente sărate
• hipotensiune ortostatică (scăderea bruscă a tensiunii arteriale și amețeală atunci când te ridici în picioare)

Un alt semn caracteristic este hiperpigmentarea — o închidere la culoare a pielii, vizibilă mai ales pe coate, genunchi, buze, cicatrici și în pliurile pielii.

Criza suprarenală: o urgență medicală

Persoanele cu insuficiență suprarenală (mai ales cele cu forma primară) pot dezvolta o complicație severă numită criză suprarenală (sau criză addisoniană). Aceasta apare de regulă în momente de stres fizic intens (infecții, operații, traumatisme) sau emoțional major, când organismul are nevoie urgentă de mai mult cortizol.

Simptomele unei crize suprarenale includ:

• dureri severe apărute brusc în spate, abdomen sau picioare
• stare de slăbiciune extremă
• vărsături și diaree severe
• deshidratare accentuată
• confuzie și dezorientare
• pierderea cunoștinței (leșin)

Criza suprarenală este o urgență medicală majoră. Dacă tu sau cineva drag manifestați aceste simptome, sună imediat la 112 sau mergi de urgență la cel mai apropiat spital.

Cum se diagnostichează insuficiența suprarenală?

Pentru a stabili diagnosticul, medicul va analiza istoricul tău medical și îți va face un examen fizic detaliat. Ulterior, va recomanda o serie de investigații specifice.

Analize de sânge

• Testul de stimulare cu ACTH: Este considerat standardul de aur în diagnostic. Ți se administrează o doză mică de ACTH sintetic printr-o perfuzie, apoi se măsoară nivelul de cortizol din sânge. Dacă suprarenalele nu răspund prin creșterea cortizolului, testul indică insuficiență primară.
• Dozarea cortizolului matinal: Măsoară nivelul de cortizol din sânge dimineața devreme, când acesta ar trebui să fie la cel mai înalt nivel.
• Dozarea aldosteronului: Verifică dacă nivelul acestui hormon este scăzut, indiciu tipic pentru forma primară.
• Nivelul de ACTH: Un nivel crescut sugerează o problemă primară la nivelul suprarenalelor, în timp ce un nivel scăzut indică o cauză secundară sau terțiară.
• Testul pentru anticorpi: Caută anticorpii anti-21-hidroxilază, prezenți în majoritatea formelor autoimune (boala Addison).
• Testul de toleranță la insulină: Se administrează insulină pentru a reduce glicemia, ceea ce ar trebui să stimuleze hipofiza să producă ACTH. Dacă nivelul de cortizol rămâne scăzut, cauza este de obicei hipofizară.
• Testul de stimulare cu CRH: Ajută la diferențierea dintre insuficiența secundară și cea terțiară.

Investigații imagistice

Medicul poate recomanda o tomografie computerizată (CT) a abdomenului pentru a examina dimensiunea și starea glandelor suprarenale sau un examen RMN la nivelul capului pentru a evalua glanda hipofiză și hipotalamusul.

Cum se tratează această afecțiune?

Tratamentul principal constă în înlocuirea hormonilor pe care organismul nu îi mai poate produce (terapie de substituție hormonală). Cel mai des se prescrie hidrocortizon, dar medicul poate alege și alți corticosteroizi, cum ar fi prednisonul sau dexametazona.

Dacă ai insuficiență primară și ai un deficit de aldosteron, medicul îți va prescrie și fludrocortizon pentru a menține echilibrul de apă și săruri din corp.

Dozele sunt stabilite individual pentru fiecare persoană. Este foarte important să știi că în perioadele de stres suplimentar este necesară ajustarea temporară a dozelor, de exemplu în caz de:

• intervenții chirurgicale sau stomatologice complexe
• infecții, stări febrile sau alte boli
• sarcină

Criza suprarenală se tratează de urgență în spital, prin administrarea de corticosteroizi și ser fiziologic direct pe cale intravenoasă.

Cum să trăiești bine cu insuficiență suprarenală

Pentru majoritatea oamenilor, această afecțiune este cronică și necesită tratament pe tot parcursul vieții. Urmarea cu strictețe a recomandărilor medicale este cheia pentru a preveni complicațiile grave.

Cu o gestionare atentă, poți duce o viață activă și împlinită. Iată câteva sfaturi utile:

• Ai grijă de sănătatea oaselor: Tratamentul prelungit cu corticosteroizi poate crește riscul de osteoporoză. Asigură-te că ai un aport optim de calciu și vitamina D, prin alimentație sau suplimente recomandate de medic.
• Ajustează consumul de sare: Dacă ai deficit de aldosteron, discută cu medicul despre necesitatea de a consuma mai multă sare în alimentație.
• Poartă o brățară medicală: O brățară sau un card de avertizare medicală în portofel le va indica echipajelor de prim-ajutor că suferi de această afecțiune în caz de urgență.
• Învață să gestionezi stresul: Tehnicile de relaxare, odihna suficientă și mișcarea moderată te pot ajuta să reduci solicitarea asupra organismului.

De reținut

Insuficiența suprarenală înseamnă că organismul tău nu are suficient cortizol (și uneori nici aldosteron) pentru a funcționa corect. În funcție de cauza care a declanșat problema, afecțiunea poate fi primară, secundară sau terțiară.

Deși poate părea o provocare, respectarea tratamentului prescris de medicul endocrinolog îți permite să ții boala sub control și să eviți complicațiile periculoase, cum este criza suprarenală.