Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă. Persoanele afectate pot avea simptome fizice, cognitive și psihologice.
De multe ori, simptomele timpurii sunt atât de subtile încât boala poate trece neobservată ani de zile. Pe măsură ce progresează, lipsa controlului motor devine mai evidentă, urmată de probleme cognitive, cum ar fi dificultăți în urmarea instrucțiunilor și pierderea clarității gândirii.
Înțelegerea simptomelor bolii Parkinson este esențială pentru a primi tratamentul adecvat. În acest articol, vom analiza diferitele etape ale bolii și simptomele specifice fiecărei faze.
Cuprins:
Simptomele Parkinson pot fi împărțite în trei categorii sau faze: premotorie, motorie și cognitivă. Acestea nu apar întotdeauna într-o ordine specifică, iar nu toți pacienții vor avea toate simptomele.
Faza premotorie este perioada în care apar simptome non-motorii, inclusiv:
Simptomele motorii afectează mișcarea și includ:
Aproximativ 50% dintre persoanele cu Parkinson vor avea și tulburări cognitive, care pot varia ca severitate.
Schimbările cognitive pot include:
Boala Parkinson este o afecțiune cronică și progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele se agravează în timp. Severitatea simptomelor variază: în timp ce unii pacienți devin grav afectați, alții pot avea doar probleme motorii minore.
Tremorul este o mișcare ritmică involuntară a mușchilor, afectând una sau mai multe părți ale corpului. De obicei, apare la nivelul mâinilor, dar poate afecta și:
Există două tipuri principale de tremor: tremor de repaus și tremor de acțiune. Tremorul de repaus apare atunci când mușchii sunt relaxați, de exemplu, când mâinile sunt în poală, și se ameliorează în timpul somnului sau al mișcării. Tremorul de acțiune apare în timpul mișcărilor voluntare.
De obicei, tremorul afectează inițial doar o parte a corpului, dar poate afecta ambele părți pe măsură ce boala avansează. Oboseala, stresul și emoțiile intense pot agrava tremorul.
Bradikinezia se referă la încetinirea mișcărilor și este un simptom distinctiv al bolii Parkinson. Aceasta se poate manifesta prin:
Aproximativ 89% dintre persoanele cu Parkinson se confruntă cu tulburări de voce și vorbire. Acestea pot include modificări ale tonului vocii, care poate deveni slabă, monotonă sau răgușită.
Persoanele cu Parkinson pot să nu își dea seama că vorbesc încet și greu de înțeles, iar uneori pot avea senzația că vorbesc tare, deși în realitate volumul vocii este scăzut.
Instabilitatea posturală este unul dintre cele mai dificile simptome ale bolii Parkinson de tratat și un criteriu important în diagnosticarea acestei afecțiuni.
Instabilitatea posturală se referă la pierderea reflexelor posturale, ceea ce duce la dificultăți de echilibru și căderi frecvente. Persoanele cu probleme de postură pot adopta o poziție cocoșată și pot avea un mers târșâit.
Rigiditatea musculară se referă la înțepenirea brațelor sau picioarelor. Aceasta poate apărea pe una sau ambele părți ale corpului și poate limita mișcările, cauzând disconfort sau durere la nivelul mușchilor și articulațiilor afectate.
Persoanele cu Parkinson pot experimenta o pierdere treptată a mișcărilor automate, ceea ce duce la o frecvență redusă a clipitului, înghițirii și poate cauza hipersalivație.
Un simptom timpuriu frecvent al bolii Parkinson este scrisul mic și înghesuit, numit micrografie. Pe măsură ce persoana continuă să scrie, dimensiunea literelor poate deveni tot mai mică, iar semnătura poate suferi modificări în timp.
Constipația este definită ca având mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână. La persoanele cu Parkinson, constipația poate apărea chiar înaintea simptomelor motorii.
Se crede că, în unele cazuri, constipația poate fi cauzată de o funcționare defectuoasă a sistemului nervos autonom, care controlează activitatea musculară a intestinelor și facilitează tranzitul intestinal.
Hiposmia, sau reducerea simțului mirosului, este adesea un semn timpuriu al bolii Parkinson, putând apărea cu ani înaintea simptomelor motorii. Aproximativ 90% dintre persoanele aflate în stadiu incipient de Parkinson prezintă acest simptom.
Tulburarea de comportament în somnul REM (RBD) este o afecțiune în care o persoană își manifestă fizic visele prin mișcări bruște ale brațelor și picioarelor sau prin sunete. Simptomele includ:
RBD poate apărea înainte sau după debutul bolii Parkinson și poate fi asociată cu dezvoltarea halucinațiilor și a demenței.
Un studiu a descoperit că 66% dintre persoanele cu RBD au dezvoltat o boală neurodegenerativă în decurs de 7,5 ani, sugerând o legătură puternică între această tulburare și riscul de afecțiuni precum Parkinson.
Unele persoane diagnosticate cu Parkinson pot dezvolta depresie sau tulburări de anxietate.
Anumite simptome ale depresiei, cum ar fi problemele de somn, lipsa de energie și încetinirea gândirii, se suprapun cu simptomele bolii Parkinson, ceea ce poate face diagnosticarea mai dificilă.
De asemenea, depresia și anxietatea pot preceda alte simptome ale bolii Parkinson.
Hipotensiunea ortostatică (OH) se referă la o scădere persistentă a tensiunii arteriale care apare atunci când o persoană se ridică din poziția așezată sau culcată. Aceasta poate provoca:
OH este definită ca o scădere a tensiunii arteriale cu 20 mmHg pentru presiunea sistolică sau cu 10 mmHg pentru presiunea diastolică.
Sialoreea, sau hipersalivația, este un simptom frecvent al bolii Parkinson. Persoanele afectate au dificultăți în realizarea mișcărilor automate, cum ar fi înghițirea, ceea ce poate duce la acumularea salivei în gură.
Acest lucru se poate întâmpla atunci când capul este aplecat, gura rămâne deschisă involuntar sau persoana este distrasă și nu înghite automat.
Problemele vezicii urinare sunt frecvente la persoanele cu Parkinson, afectând între 30-40% dintre pacienți. Cel mai des întâlnit simptom urinar este nevoia frecventă și urgentă de a urina, chiar și atunci când vezica este aproape goală, precum și dificultatea de a amâna urinarea.
Dificultatea de a goli complet vezica este mai puțin frecventă, dar poate apărea din cauza problemelor de relaxare a mușchilor sfincterului uretral, care controlează eliminarea urinei.
Boala Parkinson afectează mușchii feței, gurii și gâtului, care controlează vorbirea și înghițirea. Disfagia, adică dificultatea la înghițire, poate cauza probleme în timpul mesei.
Aceasta poate duce la malnutriție, deshidratare sau aspirație – atunci când alimentele sau saliva ajung accidental în plămâni în loc de esofag. Aspirația poate provoca pneumonie de aspirație, principala cauză de deces în rândul persoanelor cu Parkinson.
Disfuncția sexuală este frecventă la persoanele cu Parkinson, între 54-79% dintre bărbați raportând probleme erectile. Disfuncția erectilă în cazul Parkinsonului este asociată cu efectele bolii asupra sistemului nervos central, dar și cu problemele circulatorii și musculare la nivelul pelvisului.
Schimbările de vedere sunt normale odată cu înaintarea în vârstă, dar unele pot fi direct legate de boala Parkinson. Aceasta poate provoca:
Anumite medicamente utilizate în tratamentul Parkinsonului, în special anticolinergicele, pot cauza vedere încețoșată sau dublă.
Deficiențele cognitive la persoanele cu Parkinson variază de la dificultăți de concentrare și planificare a activităților până la probleme cognitive severe care afectează viața de zi cu zi.
Se crede că aceste schimbări sunt cauzate de scăderea nivelului de dopamină, dar și de modificările nivelurilor de acetilcolină și norepinefrină în creier.
Semne ale încetinirii gândirii includ:
Regiunile creierului responsabile de memorie și de procesarea informațiilor, cum ar fi ganglionii bazali și lobii frontali, pot fi afectate în cazul Parkinsonului. Acest lucru poate duce la dificultăți în realizarea activităților de zi cu zi, cum ar fi folosirea telefonului sau pregătirea mesei.
De asemenea, persoanele cu Parkinson pot avea dificultăți în a-și aminti cuvinte, fenomen cunoscut sub numele de „senzația de cuvânt pe vârful limbii”.
Persoanele cu Parkinson pot avea dificultăți în realizarea sarcinilor care necesită atenție susținută. Acest lucru face dificilă concentrarea în situații care implică atenție divizată, cum ar fi conversațiile de grup.
Unele persoane cu boala Parkinson vor dezvolta în cele din urmă demență asociată Parkinsonului. Persoanele cu demență au deficiențe cognitive și motorii permanente, care afectează semnificativ viața de zi cu zi.
Pentru a fi considerată demență, afectarea mentală trebuie să influențeze cel puțin două funcții cerebrale. Severitatea poate varia de la ușoară la gravă și poate provoca schimbări de personalitate.
Dacă aveți simptome timpurii non-motorii ale bolii Parkinson, cum ar fi depresie, constipație sau pierderea mirosului, este normal să fiți îngrijorat de riscul de a dezvolta această boală. În acest caz, este recomandat să faceți o programare la un neurolog pentru un examen neurologic.
Dacă aveți simptome motorii ale Parkinsonului, cum ar fi tremor, rigiditate sau probleme de echilibru, medicul vă poate recomanda un test imagistic pentru transportatorul de dopamină, cunoscut sub numele de DaTscan. Acest test poate determina dacă aveți un deficit de dopamină.
Este important de reținut: simptome non-motorii precum depresia și constipația sunt frecvente și în populația generală. Așadar, doar pentru că le aveți, nu înseamnă neapărat că aveți sau veți dezvolta boala Parkinson. Dacă sunteți îngrijorat de simptomele dumneavoastră, notați cât de des apar pentru a oferi medicului cât mai multe informații.
Medicul neurolog ți-a confirmat că acele pete albe apărute pe imaginile RMN (rezonanță magnetică) indică…
Cancerul este o afecțiune în care unele celule din corp suferă modificări anormale, începând să…
Ai primit o trimitere la medicul reumatolog pentru artrită psoriazică. Probabil știi deja cât de…
Nu, nu trebuie să-ți faci griji că îi vei răni sentimentele. Îmi amintesc foarte clar…
Deși dovezile medicale sunt împărțite, este clar că relația dintre consumul de alcool și ulcerul…
Felicitări! Ai ajuns la jumătatea sarcinii. După câteva luni pline de grețuri, oboseală și emoții,…