Ritmul joncțional accelerat apare atunci când nodul atrioventricular (o componentă a sistemului electric al inimii) începe să trimită impulsuri prea rapid. Acest lucru se întâmplă, de regulă, atunci când „stimulatorul” natural principal al inimii este afectat. Deși nu există o metodă clară de prevenție, tratamentul adecvat te poate ajuta să ții simptomele sub control.
Această problemă este un tip de ritm cardiac anormal care își are originea în nodul atrioventricular (AV). În mod normal, ritmul inimii este dictat de nodul sinoatrial, situat în partea superioară a atriului drept. Când acest nod principal nu mai funcționează corect, nodul AV preia rolul de comandă, ceea ce poate duce la bătăi mai rapide sau mai lente decât ar fi normal.
Este posibil să nu ai niciun simptom, dar dacă acestea apar, pot include:
- amețeli
- oboseală accentuată
- dificultăți de respirație (lipsă de aer)
- stare de anxietate
Tratamentul depinde de cât de deranjante sunt simptomele și de starea ta generală de sănătate, putând varia de la ajustarea unor medicamente până la montarea unui stimulator cardiac (pacemaker).
Ce este ritmul joncțional accelerat?
Ritmul joncțional este un tip de aritmie, adică o bătaie neregulată a inimii.
Inima ta are un stimulator natural numit nod sinoatrial (nodul SA). Când acesta slăbește sau nu mai funcționează optim, inima apelează la „sistemul său de rezervă” pentru a continua să bată: nodul atrioventricular (nodul AV).
Ritmul joncțional accelerat apare atunci când activitatea electrică a nodului AV devine mai rapidă decât cea a nodului sinusal. Nodul AV menține inima în funcțiune, dar frecvența bătăilor poate fi diferită de ritmul normal.
Ce simptome pot apărea?
Mulți oameni cu această tulburare de ritm nu simt nimic neobișnuit. Totuși, dacă apar manifestări neplăcute, acestea pot include:
Uneori, senzațiile de neliniște și bătăile neregulate pot fi confundate cu alte stări emoționale sau afecțiuni, motiv pentru care este util să știi dacă experimentezi o fibrilație atrială sau un atac de panică.
- amețeli
- stare de leșin
- palpitații (senzația că inima bate cu putere sau sare peste bătăi)
- durere sau disconfort în piept
- oboseală nejustificată
- slăbiciune generală
- anxietate
- respirație îngreunată (dispnee)
Ce valori ale pulsului indică un ritm joncțional accelerat?
Ritmul de bază produs de nodul AV (numit ritm joncțional de scăpare) are în mod obișnuit o frecvență de 40 până la 60 de bătăi pe minut (bpm) la un adult.
Atunci când apar modificări în această zonă, frecvența cardiacă se schimbă astfel:
- Ritm joncțional accelerat: între 60 și 100 de bătăi pe minut
- Tahicardie joncțională: peste 100 de bătăi pe minut
- Bradicardie joncțională: sub 40 de bătăi pe minut
Care sunt cauzele ritmului joncțional accelerat?
Există mai mulți factori care pot afecta funcționarea nodului principal al inimii și pot declanșa această problemă:
- Intervențiile chirurgicale pe inimă: operațiile cardiace pot provoca inflamații temporare care afectează nodul sinusal.
- Miocardita: o inflamație a mușchiului inimii care poate perturba activitatea electrică cardiacă.
- Infecțiile severe: afecțiuni precum sepsisul sau boala Lyme pot avea un impact direct asupra sănătății inimii.
- Nivelul scăzut de oxigen din sânge: problemele pulmonare sau circulatorii care reduc oxigenarea pot împiedica funcționarea normală a nodului sinusal.
- Anumite medicamente: unele tratamente, inclusiv cele prescrise pentru hipertensiune (tensiune arterială mare), pot influența ritmul cardiac.
- Dezechilibrele minerale: nivelul scăzut de potasiu în sânge (hipokaliemia) sau alte dezechilibre electrolitice pot modifica bătăile inimii.
Cum se stabilește diagnosticul?
Primul pas este o consultație la medicul cardiolog sau la medicul de familie.
Medicul va discuta cu tine despre simptome și istoricul medical, îți va măsura tensiunea arterială, pulsul și va asculta cum respiri. Pentru a înțelege exact ritmul și structura inimii tale, îți poate recomanda câteva investigații simple:
Electrocardiograma (EKG): este un test rapid și nedureros. Medicul aplică mici electrozi adezivi pe piept, brațe și picioare, conectați la un aparat care înregistrează activitatea electrică a inimii.
Monitorizarea Holter EKG: presupune purtarea unui mic dispozitiv portabil timp de 24-48 de ore (sau mai mult), care înregistrează ritmul inimii în timp ce îți desfășori activitățile obișnuite de zi cu zi.
Ecocardiografia: o ecografie a inimii care folosește ultrasunete pentru a analiza camerele inimii, valvele și modul în care circulă sângele.
Cum se tratează ritmul joncțional accelerat?
Nu toate persoanele au nevoie de tratament. Dacă nu ai simptome deranjante și inima ta este sănătoasă în rest, medicul îți poate recomanda doar monitorizarea periodică prin controale și EKG-uri de rutină.
Pentru susținerea echilibrului electrolitic și a sănătății cardiovasculare, poți discuta cu medicul despre anumite suplimente pentru aritmie care te pot ajuta în siguranță.
Dacă însă apar simptome supărătoare sau există alte afecțiuni cardiace asociate, opțiunile pot include:
- Ajustarea tratamentului actual: dacă iei deja medicamente pentru tensiune sau alte probleme de inimă, medicul poate modifica dozele sau îți poate prescrie un alt tip de tratament.
- Stimulatorul cardiac (pacemaker): în cazurile în care nodul sinusal nu își mai revine, se poate implanta un mic dispozitiv sub piele care preia sarcina de a menține un ritm cardiac optim.
Uneori, ritmul joncțional accelerat dispare de la sine odată ce este tratată cauza de bază (cum ar fi o infecție sau un dezechilibru de minerale).
Dacă simți că inima ta bate ciudat, dacă ai stări de amețeală sau oboseală neobișnuită, este important să discuți deschis cu medicul tău. Notează-ți momentele în care apar aceste stări pentru a-i oferi cât mai multe detalii la consultație.
De reținut
Ritmul joncțional accelerat apare atunci când centrul secundar de comandă al inimii (nodul AV) trimite semnale mai rapid decât în mod normal, de obicei din cauză că nodul principal este slăbit sau inflamat.
Această problemă poate trece neobservată sau poate provoca stări de amețeală, palpitații, oboseală și lipsă de aer. Tratamentul depinde de severitatea simptomelor și poate include schimbarea unor medicamente sau montarea unui stimulator cardiac. Discută întotdeauna cu medicul pentru a găsi cea mai bună soluție pentru sănătatea inimii tale.
