Persoanele care suferă de fibrilație atrială pot avea un risc mai mare de a face un accident vascular cerebral (AVC). Pentru a reduce acest risc, medicii recomandă adesea tratamente anticoagulante (medicamente care subțiază sângele). Monitorizarea medicală este esențială.
Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac (bătăi neregulate ale inimii) care afectează camerele superioare ale inimii, numite atrii.
Mai multe afecțiuni îți pot crește riscul de a dezvolta fibrilație atrială, printre care:
- bolile valvelor inimii (valvulopatiile)
- hipertensiunea arterială (tensiune mare)
- bolile cardiace congenitale (prezente din naștere)
- acumularea de plăci de grăsime pe vasele de sânge (ateroscleroza)
Un accident vascular cerebral are loc atunci când fluxul de sânge către o zonă a creierului este întrerupt. Acest lucru se poate întâmpla din cauza ruperii unui vas de sânge sau a unui blocaj provocat, de cele mai multe ori, de un cheag de sânge.
Fibrilația atrială face ca sângele să circule mai lent prin atrii. Când fluxul sangvin încetinește, se pot forma cheaguri de sânge. Dacă aceste cheaguri pleacă din inimă, ajung la creier și blochează un vas de sânge, ele provoacă un AVC.
Poate fibrilația atrială să provoace un AVC?
Fibrilația atrială este un factor de risc major și bine dovedit pentru apariția accidentului vascular cerebral. Stagnarea sângelui în camerele superioare ale inimii favorizează formarea cheagurilor.
Aceste cheaguri pot călători prin fluxul sangvin până la creier, unde pot bloca o arteră. Când se întâmplă acest lucru, vorbim despre un accident vascular cerebral ischemic.
Deoarece fibrilația atrială și accidentul vascular cerebral împart factori de risc comuni, persoanele diagnosticate cu fibrilație au un risc semnificativ mai mare de AVC comparativ cu cele care nu au această afecțiune. Probabilitatea de a face un AVC poate fi mai ridicată imediat după un episod prelungit de fibrilație.
Un studiu din 2021, realizat pe persoane cu dispozitive cardiace implantabile care au avut episoade de fibrilație mai lungi de 5 ore și jumătate, a arătat că riscul de AVC a fost cel mai ridicat în primele 5 zile de la episod. După această perioadă, riscul a scăzut considerabil.
De asemenea, o analiză a mai multor studii din 2024 a confirmat că riscul de accident vascular cerebral este cel mai mare în primele 5 zile după un episod de fibrilație atrială, scăzând treptat pe parcursul a 10 până la 20 de zile.
Ce tipuri de AVC sunt asociate cu fibrilația atrială?
Fibrilația atrială este asociată în special cu riscul de accident vascular cerebral ischemic. Acesta apare atunci când un cheag de sânge blochează un vas care alimentează creierul. AVC-ul ischemic este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, reprezentând aproape 85–90% din totalul cazurilor.
Potrivit specialiștilor, accidentele vasculare cerebrale legate de fibrilația atrială tind să fie mai severe decât cele cauzate de alți factori.
Cum poți preveni un AVC dacă ai fibrilație atrială
Tratarea corectă a fibrilației atriale este cea mai eficientă metodă de a reduce riscul de accident vascular cerebral. Planul tău de tratament poate include o combinație de:
- schimbări ale stilului de viață
- medicamente
- proceduri medicale sau intervenții chirurgicale
- tratarea afecțiunilor asociate, cum ar fi apneea în somn sau problemele tiroidiene (hipertiroidismul)
Schimbări ale stilului de viață
Medicul îți poate recomanda câteva ajustări importante în rutina zilnică:
- menținerea sau atingerea unei greutăți corporale sănătoase pentru vârsta și înălțimea ta
- limitarea sau evitarea consumului de alcool și a altor substanțe stimulente
- mișcarea regulată și exercițiile fizice moderate
- renunțarea la fumat
- adoptarea unei alimentații sănătoase pentru inimă, bogată în legume, fructe și cereale integrale (cum este dieta DASH sau dieta mediteraneană)
Medicamente
Medicul îți poate prescrie diferite medicamente pentru a ține boala sub control:
- beta-blocante și blocante ale canalelor de calciu, pentru a încetini ritmul cardiac
- anticoagulante (medicamente care subțiază sângele), pentru a reduce riscul formării cheagurilor și apariției unui AVC
- antiaritmice, pentru a ajuta inima să își mențină un ritm normal (sinusal)
Proceduri și intervenții medicale
În anumite situații, pot fi necesare proceduri medicale precum:
- cardioversia electrică: restabilirea ritmului cardiac normal cu ajutorul unor impulsuri electrice controlate
- ablația prin cateter: introducerea unui tub subțire (cateter) prin vasele de sânge până la inimă pentru a neutraliza zonele de țesut care trimit semnale electrice anormale
- implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker): pentru a preveni încetinirea excesivă a bătăilor inimii
- închiderea urechiușei atriale stângi: o procedură prin care se izolează o mică zonă din atriul stâng unde se formează cel mai frecvent cheagurile de sânge
- procedura Maze: o intervenție chirurgicală prin care se creează mici cicatrici pe țesutul inimii pentru a ghida corect impulsurile electrice
Întrebări frecvente
Cât timp după un episod de fibrilație atrială persistă riscul de AVC?
Riscul de accident vascular cerebral ischemic pare să fie cel mai ridicat în primele 3 până la 5 zile după un episod de fibrilație. Administrarea corectă a tratamentului anticoagulant recomandat de medic ajută la scăderea semnificativă a acestui risc.
Care este speranța de viață a unei persoane cu fibrilație atrială?
Un studiu din 2022 a arătat că, în cazul persoanelor care aveau și insuficiență cardiacă, fibrilația atrială a redus speranța de viață în medie cu 1,5 ani pe parcursul unei perioade de monitorizare de 10 ani.
Pentru persoanele fără istoric de insuficiență cardiacă, impactul asupra speranței de viață depinde de vârstă, tratament și starea generală de sănătate. Este foarte important să discuți deschis cu medicul tău despre măsurile prin care poți preveni complicațiile și îți poți proteja sănătatea pe termen lung.
Consumul de apă ajută în fibrilația atrială?
O hidratare corespunzătoare este utilă, mai ales pentru a preveni deshidratarea. Lipsa apei din organism duce la dezechilibre electrolitice (niveluri anormale de potasiu, magneziu etc.), ceea ce poate declanșa sau agrava fibrilația atrială și alte aritmii. Consumul a 6–8 pahare de apă pe zi te ajută să te menții hidratat, însă necesarul poate varia în funcție de nivelul tău de efort și de temperatură.
Semne timpurii ale unui accident vascular cerebral
Este esențial să suni imediat la 112 dacă tu sau cineva de lângă tine prezintă simptome de AVC. Printre aceste semne, care apar de obicei brusc, se numără:
- amorțeală sau slăbiciune pe o parte a feței, la un braț sau la un picior
- confuzie bruscă, dificultăți de vorbire sau probleme de înțelegere a celor din jur
- tulburări de vedere la unul sau la ambii ochi
- amețeală, dificultăți de mers sau pierderea echilibrului și a coordonării
- durere de cap severă, apărută brusc, fără o cauză clară
De reținut
Fibrilația atrială crește semnificativ riscul de accident vascular cerebral ischemic. Acest risc este provocat în principal de formarea cheagurilor de sânge în inimă, care pot migra spre creier și pot bloca fluxul sangvin.
Cea mai bună metodă de a preveni un AVC asociat cu fibrilația este urmarea tratamentului recomandat de medicul cardiolog. Acesta include de regulă schimbări ale stilului de viață, tratament medicamentos anticoagulant și, la nevoie, proceduri medicale specifice.





