Sindromul Adams-Stokes este o afecțiune a inimii care provoacă episoade scurte de leșin. În cele mai multe cazuri, această problemă se poate trata cu succes prin montarea unui stimulator cardiac (pacemaker).
Persoanele care suferă de această afecțiune trec prin episoade periodice de pierdere temporară a cunoștinței (sincopă), fără un motiv aparent. În literatura medicală, afecțiunea mai este întâlnită și sub denumirea de sindrom Stokes-Adams sau crize Stokes-Adams.
În acest articol vei afla care sunt cauzele, simptomele și factorii de risc pentru sindromul Adams-Stokes, precum și pașii necesari pentru diagnostic și tratament.
Simptome
Leșinul este principalul simptom al sindromului Adams-Stokes. Acesta poate apărea brusc, fără niciun semn de avertizare, indiferent de poziția în care te afli: pe scaun, în picioare sau în timp ce mergi.
Termenul medical pentru leșin sau pierderea cunoștinței este sincopa. În cazul sindromului Adams-Stokes, leșinul durează foarte puțin, doar câteva secunde. De regulă, persoana își revine brusc, simțindu-se confuză sau dezorientată la trezire. De asemenea, este foarte frecventă înroșirea bruscă a feței și a pielii în momentul revenirii.
Uneori pot apărea și alte simptome, cu câteva minute sau ore înainte de leșin. Acestea diferă de la o persoană la alta și pot include:
- puls neregulat;
- aritmie (bătăi ale inimii haotice sau foarte lente);
- tresăriri musculare involuntare;
- piele palidă sau transpirație rece;
- senzație de amețeală sau slăbiciune.
Unii oameni pot avea și mișcări convulsive, motiv pentru care sindromul Adams-Stokes este uneori confundat cu epilepsia.
Cauze
Episoadele de leșin apar atunci când ritmul inimii încetinește sau se accelerează brusc. Aceste variații bruște reduc fluxul de sânge trimis către creier, ceea ce duce la pierderea temporară a cunoștinței.
Cel mai des, persoanele cu sindrom Adams-Stokes au un bloc atrioventricular complet (de gradul trei). Acest blocaj întrerupe semnalele electrice normale care controlează ritmul cardiac, determinând o încetinire severă a bătăilor inimii.
Frecvența cardiacă, sau pulsul, reprezintă numărul de bătăi pe care inima le are într-un minut. La un adult, pulsul normal în repaus este între 60 și 100 de bătăi pe minut.
Când inima funcționează normal, impulsurile electrice circulă fără piedici de la atrii (camerele superioare) către ventricule (camerele inferioare). Aceste semnale comandă ventriculelor să pompeze sânge către creier, plămâni și restul corpului.
Dacă există un blocaj la nivelul inimii, comunicarea dintre atrii și ventricule este întreruptă, iar fluxul de sânge oxigenat către creier scade brusc.
Factori de risc
Blocul atrioventricular complet este cel mai important factor de risc. Acesta poate fi cauzat de o boală coronariană ischemică (afectarea arterelor inimii), apărută cu sau fără un infarct miocardic.
Orice afecțiune care slăbește mușchiul inimii sau provoacă inflamație cardiacă poate duce la un blocaj complet.
Printre alți factori de risc se numără:
- sarcoidoza;
- boala Lyme;
- anumite tipuri de cancer și terapiile oncologice;
- hipertiroidismul sever;
- cardiomiopatia (afectarea mușchiului inimii);
- bolile cardiace congenitale (prezente de la naștere);
- dezechilibrele electrolitice (de exemplu, niveluri anormale de potasiu sau calciu).
În unele cazuri, blocul cardiac poate fi congenital, adică prezent încă de la naștere.
Diagnostic
Dacă ai episoade de leșin fără o cauză clară, este esențial să mergi la medic pentru o evaluare completă.
Medicul va începe prin a-ți adresa întrebări despre simptome și îți va face un examen fizic detaliat. Îți va măsura tensiunea arterială și îți poate recomanda analize de sânge pentru verificarea colesterolului și a altor markeri importanți.
Pentru a exclude efectele secundare ale unor medicamente, medicul te va întreba despre toate tratamentele și suplimentele pe care le iei.
De asemenea, vei face o electrocardiogramă (EKG), care înregistrează activitatea electrică a inimii. Dacă rezultatele nu sunt concludente pe moment, medicul poate recomanda investigații suplimentare:
- Ecocardiografie: o ecografie cardiacă pentru a analiza structura inimii și a valvelor;
- Test de efort: măsoară modul în care reacționează inima ta în timpul activității fizice;
- Monitorizare Holter EKG: un aparat portabil care înregistrează ritmul inimii timp de 24 până la 48 de ore.
Tratament
Tratarea sindromului Adams-Stokes presupune rezolvarea blocului cardiac complet care stă la baza apariției sale. În cele mai multe situații, soluția este implantarea chirurgicală a unui stimulator cardiac (pacemaker).
Stimulatorul cardiac este un dispozitiv medical de mici dimensiuni care monitorizează ritmul inimii și trimite impulsuri electrice ori de câte ori este nevoie, menținând bătăile inimii la un nivel stabil și sigur.
La ce să te aștepți pe termen lung
Tratamentul corect reduce considerabil riscul de complicații grave, cum ar fi stopul cardiac. În plus, elimină episoadele de leșin, protejându-te de căzături periculoase și accidente grave (de exemplu, cele care ar putea avea loc la volan sau la locul de muncă).
Dacă ai un stimulator cardiac, este important să mergi regulat la controale medicale pentru a verifica funcționarea dispozitivului și starea generală a inimii tale.
Rezumat
Sindromul Adams-Stokes provoacă episoade scurte și bruște de leșin, cauzate cel mai des de un bloc atrioventricular complet. Tratamentul de bază este montarea unui stimulator cardiac, o procedură comună și eficientă.
Perspectivele pentru persoanele care primesc tratament sunt foarte bune. Urmează recomandările medicului tău, respectă controalele periodice și acordă atenție oricăror semnale pe care ți le transmite corpul.





