Pe scurt: Nu, cercetările medicale arată că o leziune cerebrală nu cauzează autism. Deși cele două afecțiuni pot împărtăși simptome similare (cum ar fi dificultățile de comunicare sau de procesare a stimulilor), autismul este o tulburare de neurodezvoltare cu o cauză genetică și biologică complexă.
Tulburarea de spectru autist (ASD) influențează modul în care o persoană comunică, învață și relaționează cu cei din jur. Simptomele devin vizibile în primii ani de viață.
Uneori, semnele pot semăna cu cele apărute după anumite leziuni cerebrale. Din acest motiv, medicii analizează atent fiecare caz pentru a pune un diagnostic corect.
Poate o leziune cerebrală să cauzeze autism?
Dovezile medicale actuale arată clar că un traumatism sau o leziune la nivelul capului nu provoacă autism. Totuși, manifestările clinice pot fi foarte asemănătoare, ceea ce poate crea confuzie.
O preocupare frecventă în rândul specialiștilor este și relația dintre paralizia cerebrală și autism, două afecțiuni neurologice care pot împărtăși simptome și provocări de dezvoltare comune.
Atât leziunile cerebrale, cât și autismul pot implica:
- dificultăți de învățare și atenție;
- convulsii (crize epileptice);
- probleme digestive sau gastrointestinale;
- tulburări de procesare senzorială (hipersensibilitate la zgomote, lumini sau atingeri).
O leziune apărută la o vârstă foarte fragedă poate masca semnele timpurii de autism. În aceste situații, diagnosticul de autism poate fi amânat cu mai mulți ani, deoarece medicii atribuie inițial comportamentele leziunii cerebrale.
Un studiu din 2023 pe copii cu leziuni cerebrale dobândite înainte de 2 ani a arătat o rată a diagnosticului de autism similară cu cea din populația generală. Studiul a confirmat că o leziune nu cauzează direct autismul, dar justifică o monitorizare atentă a dezvoltării copilului.
Poate autismul fi cauzat de traumă?
Trauma psihologică și stresul din primii ani de viață nu cauzează autism. Autismul este prezent încă din perioada dezvoltării intrauterine a creierului.
Totuși, copiii și adulții autiști resimt adesea mediul înconjurător ca fiind copleșitor. Aceștia se confruntă frecvent cu stări de anxietate, depresie sau stres post-traumatic (PTSD).
Un eveniment traumatizant poate accentua comportamentele repetitive sau dificultățile de comunicare, dar nu creează autismul din punct de vedere biologic.
Ce cauzează cu adevărat autismul?
Autismul apare printr-o combinație complexă între factori genetici și factori biologici din timpul sarcinii sau nașterii.
De exemplu, studii extinse evidențiază conexiunea dintre sindromul X fragil și autism, această anomalie cromozomială fiind o cauză genetică recunoscută pentru comportamentele de tip autist.
În ciuda numeroaselor mituri infirmate de comunitatea științifică, cum ar fi ipoteza că vaccinurile ar putea cauza autism, factorii determinanți rămân cei biologici și genetici.
Printre factorii asociați cu o probabilitate mai mare de apariție a autismului se numără:
- Factorii genetici: variații sau mutații genetice moștenite ori apărute spontan;
- Istoricul în familie: existența unui frate sau a unei rude de gradul I diagnosticate cu autism;
- Complicațiile perinatale: nașterea prematură (înainte de 37 de săptămâni), greutatea mică la naștere (sub 2.500 g) sau icterul neonatal sever (colorarea în galben a pielii nou-născutului care necesită tratament medical specializat).
Sunt creierele autiste „afectate”?
În comunitatea științifică actuală, autismul nu este privit ca o boală sau ca un creier „stricat”, ci ca o variație naturală în cablajul neurologic.
Persoanele autiste sunt neurodivergente, ceea ce înseamnă că percep și prelucrează informațiile senzoriale și sociale diferit față de majoritatea oamenilor.
Diferențele de comunicare sau reacție nu sunt defecte de caracter. Cu sprijin adecvat și adaptarea mediului de viață, persoanele autiste își pot valorifica abilitățile.
Resurse și organizații de sprijin
Dacă tu sau copilul tău aveți nevoie de îndrumare, există asociații de sprijin atât în România, cât și la nivel internațional:
- În România: Asociația Help Autism, ANCAAR (Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România) și comunități locale de sprijin pentru neurodiversitate;
- La nivel internațional: rețele precum Autistic Self Advocacy Network (ASAN) sau Autism Society, care oferă resurse redactate direct de adulți autiști.
Când să mergi la medic
Dacă observi că micuțul tău nu răspunde când este strigat pe nume, își pierde abilități de vorbire deja învățate sau evită contactul vizual, mergi la medicul de familie.
Medicul de familie îți poate elibera un bilet de trimitere decontat prin CNAS către un medic neuropsihiatru infantil sau psihiatru pediatru. Acesta poate pune diagnosticul și poate recomanda terapii specifice (logopedie, terapie comportamentală).
Pentru orice lovitură gravă la cap, pierdere a cunoștinței, vărsături repetate sau convulsii după un traumatism, apelează de urgență numărul 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).
Concluzie
Autismul este o afecțiune de neurodezvoltare complexă și nu este cauzat de lovituri sau leziuni cerebrale dobândite. Totuși, deoarece simptomele se pot suprapune, orice copil cu o leziune cerebrală timpurie are nevoie de urmărire periodică a etapelor de dezvoltare.
Pentru o înțelegere mai detaliată a spectrului, poți citi mai multe despre sindromul Asperger, cauzele și simptomele sale.
