Este esențial să aplici cremă cu protecție solară în fiecare zi, chiar și atunci când afară este înnorat.
Petele de vârstă sunt inofensive pentru sănătate, însă uneori pot fi ușor confundate cu primele semne ale cancerului de piele.
Ai observat pe dosul palmei sau pe pomeți o pată care seamănă cu un pistrui mai mare? Este foarte posibil să fie vorba despre o pată de vârstă.
Petele de vârstă sunt zone plate de culoare maro, gri sau neagră care apar la nivelul pielii. De obicei, se formează pe zonele cele mai expuse la soare, cum ar fi fața și dosul mâinilor. Din punct de vedere medical, ele se numesc lentigo solar sau lentigine senile, dar sunt cunoscute popular și ca „pete de soare” sau „pete hepatice”.
Acestea pot apărea ca o pată izolată sau grupate, formând o zonă mai vizibilă.
Deși pot apărea chiar și la persoane tinere sau în copilărie, petele de vârstă sunt mult mai frecvente la persoanele de peste 40-50 de ani, mai ales dacă au petrecut mult timp la soare de-a lungul anilor.
Vestea bună este că petele de vârstă nu sunt canceroase și nu se transformă în cancer de piele. Cu toate acestea, este întotdeauna o idee bună să ceri părerea unui medic dermatolog atunci când observi o pată nouă pe piele.
Află în continuare de ce apar petele de vârstă, care sunt factorii de risc și cum le poți trata sau estompa.
Petele de vârstă apar în general din cauza unei producții excesive de melanină (pigmentul care dă culoare pielii). Specialiștii nu cunosc exact toate mecanismele din spatele apariției lor, dar genetica joacă un rol important. Cu alte cuvinte, ai mai multe șanse să le dezvolți dacă și părinții sau bunicii tăi le-au avut.
Alte cauze principale includ îmbătrânirea naturală a pielii și expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete (UV), fie de la soare, fie de la solar. Din acest motiv, petele apar cel mai des pe zonele expuse constant la lumină, precum:
Oricine poate dezvolta pete de vârstă, însă probabilitatea este mai mare dacă:
Principalele caracteristici ale petelor de vârstă sunt:
Medicul dermatolog stabilește de obicei diagnosticul printr-o examinare vizuală sau, dacă este nevoie, printr-o biopsie cutanată.
Medicul va analiza culoarea, dimensiunea și marginile leziunii, folosind adesea un dermatoscop (un aparat special cu lupă și lumină polarizată) pentru a confirma că este vorba despre o pată benignă de vârstă.
De asemenea, poate palpa zona pentru a verifica dacă este plată sau ieșită în relief.
Dacă medicul are vreo îndoială și suspectează că pata ar putea fi altceva decât o simplă pată de soare, va recomanda o biopsie.
Această procedură presupune prelevarea unei mici mostre de piele sub anestezie locală, care este trimisă la laborator pentru analize detaliate, excluzând astfel cancerul de piele.
Pentru că nu pun sănătatea în pericol, petele de vârstă nu necesită neapărat tratament medical. Totuși, dacă te deranjează din punct de vedere estetic, există mai multe soluții pentru a le estompa sau elimina.
Medicul dermatolog îți poate prescrie creme depigmentante care ajută la albirea treptată a petelor. Aceste produse conțin de regulă hidrochinonă și, uneori, retinoizi (cum ar fi tretinoina).
Reține că aceste creme acționează lent, fiind adesea nevoie de câteva luni pentru a vedea rezultate vizibile.
În plus, aceste substanțe cresc sensibilitatea pielii la radiațiile UV. Este esențial să aplici cremă cu protecție solară în fiecare zi, atât pe durata tratamentului, cât și după finalizarea lui — chiar și atunci când afară este înnorat.
Există o serie de proceduri care pot elimina sau reduce vizibil petele de vârstă, însă fiecare implică anumite riscuri sau reacții adverse temporare. Discută cu medicul dermatolog pentru a alege cea mai potrivită variantă pentru pielea ta.
Printre cele mai comune proceduri se numără:
Protecția solară este importantă în fiecare zi, dar devine absolut obligatorie după orice procedură dermatologică. Aceasta nu doar că ajută pielea să se vindece corect fără semne, dar previne și reapariția petelor pigmentare.
În farmacii și magazine de specialitate găsești numeroase seruri și creme depigmentante eliberate fără rețetă. Deși nu sunt la fel de concentrate ca tratamentele pe bază de rețetă, ele pot contribui la uniformizarea nuanței tenului.
Dacă vrei să încerci o astfel de cremă, caută produse care conțin ingrediente active precum:
Produsele de machiaj nu îndepărtează petele, dar te pot ajuta să le camuflezi eficient cu ajutorul unui corector cu putere mare de acoperire.
Pe măsură ce îmbătrânim, pe piele pot apărea și alte tipuri de formațiuni care seamănă la prima vedere cu petele de vârstă:
Sunt excrescențe benigne (necanceroase), rotunde sau ovale, care pot apărea pe aproape tot corpul, cu excepția palmelor și a tălpilor.
Acestea:
Deși sunt complet inofensive, aspectul lor poate fi uneori confundat cu cel al melanomului, motiv pentru care trebuie evaluate de un specialist.
Keratozele actinice sunt leziuni precanceroase cauzate de expunerea cronică la soare. Ele:
Riscul este mai mare dacă ai peste 60 de ani, ten deschis, ochi albaștri și te arzi ușor la soare. Netratate, unele dintre aceste leziuni pot evolua spre un carcinom cu celule scuamoase (o formă de cancer de piele), motiv pentru care trebuie văzute neapărat de medic.
Cancerul de piele apare adesea pe față, piept, brațe sau mâini sub forma unei alunițe noi, a unei pete neobișnuite care nu se vindecă sau a modificării unei alunițe existente.
Dacă observi orice schimbare la nivelul unei pete sau alunițe, consultă fără întârziere un medic dermatolog.
Deși petele de vârstă obișnuite nu pun probleme de sănătate, este recomandat să consulți un medic dermatolog dacă observi că o pată:
Chiar dacă predispoziția genetică nu poate fi schimbată, îți poți proteja pielea prin câteva măsuri simple:
Petele de vârstă sunt modificări benigne ale pielii, care nu provoacă durere și nu se transformă în cancer. Cu toate acestea, dacă aspectul lor te deranjează sau dacă ai îndoieli cu privire la natura unei pete apărute recent, programează o vizită la medicul dermatolog. Acesta va stabili cu certitudine diagnosticul și îți va recomanda cele mai sigure și eficiente soluții pentru estomparea lor.
Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este o afecțiune des întâlnită în copilărie,…
Avocado este un aliat de nădejde (plin de grăsimi sănătoase!), iar hummusul aduce un aport…
Să trăiești cu o boală cronică presupune multe sacrificii, dar oare alcoolul chiar trebuie să…
Centura abdominală este o bandă elastică lată, compresivă, care se fixează în jurul abdomenului. Aceasta…
Termenul de „ochi de raton” (cunoscut medical ca echimoză periorbitară) descrie apariția unor vânătăi închise…
Ce trebuie să știi Deși unele studii sugerează că oțetul de mere ar putea ajuta…