Milioane de oameni din întreaga lume se confruntă cu keratoza actinică, o afecțiune a pielii cauzată de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete (UV) emise de soare. Aceasta se manifestă prin apariția unor pete aspre și solzoase, decolorate sau roșiatice, numite leziuni de keratoză actinică.
Aceste leziuni pot apărea pe orice zonă a corpului expusă frecvent la soare, însă fața este una dintre cele mai afectate regiuni. Conform unui studiu realizat pe mai mult de 3.400 de persoane, peste 75% dintre participanții diagnosticați cu această problemă aveau cel puțin o leziune pe față.
O singură leziune nu reprezintă, de regulă, un motiv grav de îngrijorare, însă există un mic risc ca ea să se transforme în cancer de piele. Cu cât ai mai multe leziuni, cu atât crește și riscul de a dezvolta complicații.
Află în continuare cum poți recunoaște keratoza actinică de pe față și ce măsuri poți lua pentru a-ți proteja pielea.
Semne și simptome
Keratoza actinică poate fi ușor confundată cu alte probleme ale pielii, cum ar fi petele de vârstă sau acneea. Iată un ghid simplu care te va ajuta să identifici corect o pată apărută pe față.
Cum arată aceste leziuni?
Petele apar adesea sub forma unor zone aspre, rugoase la atingere, cu o textură solzoasă sau cu cojițe. Ele pot avea diferite culori: roșiatice, roz, cenușii sau o nuanță puțin mai închisă decât restul tenului.
Deși persoanele cu pielea deschisă la culoare sunt mai predispuse la keratoză actinică, aceste pete pot apărea la oricine, indiferent de nuanța pielii. Pe un ten mai închis, leziunile pot semăna foarte mult cu petele pigmentare de vârstă (maronii sau cenușii). Diferența principală este că petele obișnuite de vârstă sunt netede, în timp ce keratoza actinică este aspră și uscată.
Dacă apare pe buze (cheilită actinică), poate semăna cu niște buze foarte uscate și crăpate care nu se mai vindecă. De asemenea, buzele își pot pierde conturul clar sau culoarea naturală.
Unde apar cel mai des pe față?
Studiile arată că leziunile de keratoză actinică sunt distribuite cel mai frecvent în următoarele zone ale feței:
- Frunte: aproape 37% din cazuri
- Tâmple: aproximativ 23% din cazuri
- Obraji: circa 20% din cazuri
- Nas: aproape 16% din cazuri
- Zona ochilor: sub 3% din cazuri
- Gură sau bărbie: aproximativ 2% din cazuri
Prin comparație, acneea apare de regulă în „zona T” (frunte, nas și bărbie) și are aspectul unor coșuri sau puncte negre, nu al unor plăci solzoase persistente.
Alte simptome posibile
De cele mai multe ori, keratoza actinică nu provoacă durere și s-ar putea să o observi doar atunci când te privești în oglindă sau când îți atingi fața. Totuși, uneori pot apărea senzații neplăcute, precum:
- mâncărime
- înțepături sau senzație de arsură
- sensibilitate sau disconfort la atingere
Din cauza suprafeței rugoase, aceste pete se pot agăța de haine, eșarfe, pălării sau măști de protecție. Dacă stratul de deasupra se rupe, leziunea poate sângera ușor.
Care sunt cauzele keratozei actinice?
Soarele emite radiații ultraviolete (UV), care afectează celulele pielii. Organismul poate repara o parte din aceste daune, însă efectele expunerii la soare se acumulează de-a lungul anilor. În timp, aceste leziuni celulare duc la modificări vizibile pe piele.
Specialiștii dermatologi confirmă că expunerea neprotejată la soare este principalul factor declanșator. Riscul este mai mare dacă lucrezi mult timp în aer liber, dacă locuiești într-o zonă cu soare puternic pe tot parcursul anului sau dacă uiți să folosești cremă de protecție solară și pălării.
Aparatele de bronzat (solarele) reprezintă o altă cauză importantă, deoarece emit niveluri ridicate de radiații UV.
Factori de risc
Ești mai expus riscului de a dezvolta keratoză actinică dacă:
- Ai peste 50 de ani: expunerea acumulată la soare crește odată cu vârsta.
- Ai pielea deschisă la culoare, care se arde ușor: pielea deschisă conține mai puțină melanină (pigmentul care oferă o oarecare protecție naturală împotriva soarelui).
- Ai părul rar sau ești predispus la calviție: lipsa părului lasă scalpul și fruntea complet expuse razelor UV.
- Ai un sistem imunitar slăbit: organismul luptă mai greu împotriva daunelor provocate de radiațiile solare.
- Suferi de afecțiuni genetice rare: cum ar fi xeroderma pigmentosum, o boală care provoacă o sensibilitate extremă la lumina soarelui.
Este o afecțiune periculoasă?
Keratoza actinică este considerată o leziune precanceroasă. Asta înseamnă că nu este cancer, dar poate fi un semnal de alarmă și are potențialul de a se transforma în timp într-o formă de cancer de piele.
Datele medicale arată că între 5% și 10% dintre leziunile de keratoză actinică pot evolua către o formă malignă. În plus, persoanele diagnosticate cu această problemă prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta pe parcursul vieții:
- Carcinom spinocelular (scuamocelular): un tip de cancer care se dezvoltă în stratul exterior al pielii.
- Carcinom bazocelular: cel mai frecvent tip de cancer de piele, care pornește din celulele aflate la baza epidermei.
- Melanom malign: o formă mai agresivă de cancer cutanat, care pornește din celulele pigmentare (melanocite).
Deși multe dintre aceste pete rămân benigne, este important să fie evaluate de un medic. Depistate din timp, problemele de piele pot fi tratate cu ușurință și cu șanse excelente de vindecare completă.
Cornul cutanat
În general, este greu de prezis cu ochiul liber care leziuni vor evolua negativ și care nu. Există totuși o excepție: cornul cutanat. Aceasta este o formă specifică de keratoză actinică în care celulele moarte se acumulează și formează o mică proeminență dură, asemănătoare unui corn în miniatură.
Cornul cutanat prezintă un risc mai ridicat de a conține celule canceroase la bază, motiv pentru care necesită un control dermatologic imediat.
Opțiuni de tratament
Tratarea keratozei actinice îndepărtează leziunile inestetice și scade considerabil riscul ca acestea să evolueze spre cancer. Dermatologii recomandă, de regulă, tratarea tuturor leziunilor apărute.
Medicul îți poate propune mai multe variante, în funcție de numărul de pete, localizarea lor și aspectul general al pielii:
Proceduri medicale
Dacă ai doar una sau două leziuni izolate, medicul poate alege o procedură rapidă în cabinet:
- Crioterapia: leziunea este înghețată cu azot lichid. Țesutul afectat se usucă și cade în câteva zile, lăsând loc pielii sănătoase.
- Chiuretajul: medicul îndepărtează leziunea prin răzuire ușoară cu un instrument special, de obicei sub anestezie locală.
- Tratamentul cu laser: stratul superficial al pielii afectate este vaporizat cu ajutorul unui fascicul laser, o metodă utilă mai ales pentru leziunile apărute pe buze.
Tratamente topice (creme și geluri)
Dacă ai mai multe pete răspândite pe față, medicul îți poate prescrie un tratament pe care să îl aplici acasă:
- 5-Fluorouracil: o cremă aplicată de una sau două ori pe zi, timp de câteva săptămâni, care distruge celulele anormale.
- Imiquimod: o cremă care stimulează sistemul imunitar local să lupte împotriva leziunilor.
- Diclofenac în combinație cu acid hialuronic: un gel utilizat de două ori pe zi, timp de 2-3 luni, fiind o opțiune adesea mai bine tolerată de persoanele cu ten sensibil.
- Tirbanibulină: un unguent aplicat o dată pe zi, timp de doar 5 zile consecutiv.
Alte metode
Pentru suprafețe mai mari, dermatologul poate recomanda terapia fotodinamică (se aplică o substanță fotosensibilizantă pe piele, care este apoi activată cu ajutorul unei lumini albastre speciale) sau peelingul chimic medical (o soluție aplicată pe piele care îndepărtează straturile superficiale deteriorate).
Cum poți preveni keratoza actinică?
Cea mai bună metodă de a evita apariția acestor leziuni este protejarea constantă a pielii de razele ultraviolete. Iată câteva măsuri simple pe care le poți include în rutina ta zilnică:
- Folosește zilnic cremă cu protecție solară: alege un produs cu spectru larg (UVA/UVB) și un factor de protecție (SPF) de minimum 30. Aplică-l chiar și în zilele înnorate.
- Poartă haine și accesorii de protecție: o pălărie cu boruri largi oferă umbră feței, gâtului și urechilor. Nu uita de ochelarii de soare cu filtru UV.
- Evită soarele la orele de vârf: razele solare sunt cele mai puternice între orele 10:00 și 16:00. Caută umbra pe cât posibil în acest interval.
- Verifică-ți pielea cu atenție: fii atent la orice pată nouă, aspră sau care nu se vindecă. Verifică întreaga față, inclusiv tâmplele, nasul și urechile.
- Mergi la control: o vizită anuală la medicul dermatolog pentru o verificare completă a alunițelor și a pielii este cel mai sigur mod de a preveni problemele grave.
Concluzie
Keratoza actinică este o afecțiune frecventă a pielii, apărută în urma expunerii îndelungate și neprotejate la soare. Deși multe dintre aceste pete nu creează probleme imediate, ele reprezintă leziuni precanceroase care trebuie monitorizate și tratate la timp.
Dacă ai observat pe față pete aspre, uscate sau solzoase care nu trec, programează o consultație la medicul dermatolog. Acesta va stabili diagnosticul corect și îți va recomanda cel mai bun tratament pentru tenul tău.
