Ce sunt bolile cu transmitere aeriană și cum te protejezi de ele

Multe boli infecțioase se răspândesc prin aer, prin intermediul unor agenți patogeni precum virusurile sau bacteriile. Să știi cum funcționează aceste infecții și cum te poți proteja este esențial atât pentru sănătatea ta, cât și a celor dragi.

Poți contracta anumite boli pur și simplu respirând aerul în care se află microbi eliberați de o persoană infectată. Acestea poartă denumirea de boli cu transmitere aeriană (sau respiratorie).

Ele se răspândesc atunci când o persoană bolnavă tușește, strănută sau vorbește, împrăștiind în aer picături fine de salivă și secreții nazale. Unii microbi rămân suspendați în aer pentru o perioadă de timp sau se depun pe suprafețele din jur.

Când inhalezi acești germeni, ei pătrund în căile respiratorii și pot începe să se multiplice. De asemenea, te poți infecta dacă atingi o suprafață contaminată și apoi îți duci mâna la ochi, nas sau gură.

Pentru că se transmit prin aerul pe care îl respirăm cu toții, aceste afecțiuni pot fi uneori greu de evitat. Iată care sunt cele mai comune tipuri de boli transmise pe calea aerului, ce simptome provoacă și cum te poți proteja.

Tipuri de boli cu transmitere aeriană

Printre cele mai cunoscute infecții care se transmit prin aer se numără:

Coronavirus și COVID-19

Medicii recomandă menținerea la zi a vaccinării împotriva COVID-19. Deși vaccinul nu elimină complet riscul de infectare, el reduce semnificativ posibilitatea de a dezvolta forme severe, de a ajunge la spital sau de a suferi complicații grave. În plus, o igienă riguroasă a mâinilor, aerisirea frecventă a încăperilor și izolarea la domiciliu în cazul unui test pozitiv rămân măsuri de bază. Purtarea măștii de protecție în spațiile închise și aglomerate continuă să fie utilă pentru a limita transmiterea virusului.

Virusul SARS-CoV-2 se transmite atât prin particule fine din aer (aerosoli), cât și prin picături respiratorii expulzate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.

Cele mai comune simptome de COVID-19 includ febra, tusea, oboseala marcată și dificultățile de respirație. Dacă prezinți aceste manifestări, ia legătura cu medicul tău de familie.

Răceala comună

Răceala este una dintre cele mai răspândite infecții respiratorii. Cei mai mulți adulți trec prin două sau trei episoade de răceală pe an, iar copiii se pot îmbolnăvi chiar mai des.

Răceala este cauzată de o varietate mare de virusuri, însă cel mai frecvent este vorba despre rinovirusuri.

Gripa

Gripa este o infecție virală foarte contagioasă. O persoană infectată poate transmite virusul cu aproximativ o zi înainte de apariția primelor simptome și rămâne contagioasă încă 5 până la 7 zile după debut. Dacă ai un sistem imunitar slăbit, poți transmite virusul pentru o perioadă și mai lungă.

Tulpinile de gripă suferă modificări frecvente, motiv pentru care organismul nu păstrează o imunitate pe termen lung, iar vaccinul antigripal este adaptat și recomandat în fiecare an.

Vărsatul de vânt (varicela)

Varicela este cauzată de virusul varicelo-zosterian. O persoană bolnavă este contagioasă cu o zi sau două înainte de apariția erupției specifice pe piele. Perioada de incubație (timpul de la contactul cu virusul până la apariția primelor semne) poate dura până la 21 de zile.

Majoritatea oamenilor fac varicelă o singură dată în viață. După vindecare, virusul rămâne inactiv în organism. Dacă se reactivează mai târziu, de regulă la vârsta adultă, provoacă o afecțiune dureroasă a pielii numită zona zoster.

Dacă nu ai avut varicelă și nu ești vaccinat, te poți infecta prin contact direct cu o persoană care are zona zoster.

Oreionul (parotidita epidemică)

Oreionul este o altă infecție virală contagioasă, caracterizată prin umflarea dureroasă a glandelor salivare. Se poate transmite înainte de apariția simptomelor și până la 5 zile după debutul lor. Datorită vaccinării incluse în schema națională de imunizare, numărul cazurilor a scăzut considerabil, dar pot apărea focare în colectivitățile aglomerate.

Pojarul (rujeola)

Rujeola este o boală extrem de contagioasă, în special în spațiile închise.

Virusul rujeolic poate rămâne activ și infecțios în aer sau pe suprafețe până la 2 ore. O persoană bolnavă poate transmite virusul cu 4 zile înainte și până la 4 zile după apariția erupției pe piele.

De regulă, boala se face o singură dată. Rujeola poate duce la complicații severe, în special la copiii mici, însă vaccinarea oferă o protecție foarte bună.

Tusea convulsivă (pertussis)

Această boală respiratorie este cauzată de o bacterie și provoacă episoade violente și prelungite de tuse seacă. Gradul de contagiozitate este maxim în primele două săptămâni de la debutul tusei. Vaccinarea administrată în copilărie protejează împotriva formelor grave.

Tuberculoza (TB)

Tuberculoza este o infecție bacteriană care se transmite pe calea aerului, însă nu la fel de ușor ca o răceală sau o gripă. În general, este nevoie de un contact apropiat și prelungit cu o persoană care are boala activă.

Poți intra în contact cu bacteria fără să te îmbolnăvești imediat și fără să fii contagios (stare numită infecție latentă). Persoanele cu un sistem imunitar slăbit au un risc mai mare ca infecția să devină activă. În forma activă, bacteriile se multiplică rapid și afectează plămânii, putându-se extinde și la alte organe.

Difteria

Odinioară o cauză frecventă de deces în rândul copiilor, difteria a devenit rară în țările cu programe constante de vaccinare.

Această infecție bacteriană afectează căile respiratorii superioare și poate elibera toxine periculoase pentru inimă, rinichi și sistemul nervos.

Simptome frecvente

Bolile cu transmitere aeriană provoacă de obicei unul sau mai multe dintre următoarele simptome respiratorii și generale:

• inflamație la nivelul nasului, gâtului, sinusurilor sau plămânilor
• tuse seacă sau productivă
• strănut
• congestie nazală (nas înfundat)
• secreții nazale (nas care curge)
• durere sau usturime în gât
• ganglioni limfatici umflați la nivelul gâtului
• durere de cap
• dureri musculare și articulare
• lipsa poftei de mâncare
• febră și frisoane
• stare accentuată de oboseală

Unele boli au manifestări specifice:

• Varicela: provoacă o erupție cutanată cu mâncărimi intense, care începe de obicei pe piept, față și spate, înainte de a se extinde pe tot corpul. În câteva zile se transformă în mici bășicuțe cu lichid, care apoi se sparg și formează cruste.
• Rujeola: erupția specifică apare de regulă la 7-18 zile de la expunere, începând de pe față și gât și coborând pe restul corpului. Complicațiile posibile includ otite, diaree severă, pneumonie sau encefalită (inflamația creierului).
• Tusea convulsivă: se remarcă prin accese incontrolabile de tuse, urmate adesea de un inspir adânc și șuierător.
• Tuberculoza: provoacă tuse persistentă de durată, uneori cu spută cu sânge, scădere neintenționată în greutate, febră moderată și transpirații nocturne abundente.
• Difteria: poate provoca formarea unei membrane groase în gât și umflarea severă a gâtului, ceea ce face respirația și înghițirea foarte dificile.

Complicațiile sunt mai frecvente în rândul copiilor foarte mici, al vârstnicilor și al persoanelor cu boli cronice sau imunitate deficitară.

Tratamentul bolilor cu transmitere aeriană

Pentru majoritatea infecțiilor respiratorii ușoare, cele mai importante măsuri sunt odihna și hidratarea corespunzătoare (apă, ceaiuri calde, supe). Tratamentul medical depinde de cauza exactă a bolii:

• Boli virale fără tratament specific (ex. varicela): se folosesc medicamente pentru ameliorarea simptomelor — antitermice (cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul) pentru febră și loțiuni calmante pentru mâncărime.
• Gripa și COVID-19: în anumite situații și la recomandarea medicului, pot fi prescrise medicamente antivirale specifice, mai ales dacă sunt administrate la debutul bolii.
• Infecțiile bacteriene (ex. tusea convulsivă, difteria): se tratează cu antibiotice prescrise de medic. În cazul difteriei, este necesară și administrarea de urgență a unei antitoxine specifice în spital.
• Tuberculoza: necesită scheme speciale de antibiotice administrate pe o perioadă de câteva luni. Este esențial să urmezi tratamentul complet, fără întreruperi, pentru a preveni apariția bacteriilor rezistente la medicamente.

Cum poți preveni infectarea și răspândirea bolilor

Deși nu poți elimina complet contactul cu microbii din aer, câteva măsuri simple te ajută să îți reduci semnificativ riscul de îmbolnăvire:

• Evită contactul apropiat cu persoanele care prezintă simptome vizibile de boală (tuse, strănut, febră).
• Stai acasă când ești bolnav, pentru a nu-i pune în pericol pe colegi sau pe persoanele vulnerabile.
• Dacă trebuie să ieși în spații aglomerate în timpul unui val de viroze, poartă o mască de protecție pe nas și gură.
• Acoperă-ți gura și nasul când tușești sau strănuți cu un șervețel de unică folosință sau în pliul cotului, nu în palme.
• Spală-te pe mâini temeinic cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai strănutat, ai tușit sau ai folosit transportul în comun. Dacă nu ai acces la apă și săpun, folosește un dezinfectant pe bază de alcool.
• Evită să îți atingi fața, nasul, ochii sau gura cu mâinile nespălate.
• Aerisește zilnic și temeinic locuința și spațiul de lucru.

Vaccinarea rămâne cea mai sigură și eficientă metodă de a preveni multe dintre aceste boli sau de a evita formele grave. Printre bolile cu transmitere aeriană pentru care există vaccinuri eficiente se numără:

• COVID-19
• Gripa (vaccinul se actualizează și se administrează anual)
• Rujeola, oreionul și rubeola (prin vaccinul combinat ROR)
• Varicela
• Tusea convulsivă și difteria (incluse în schemele de vaccinare din copilărie și rapelurile pentru adulți)
• Tuberculoza (prin vaccinul BCG administrat la nou-născuți)

Dacă ai întrebări despre schema de vaccinare potrivită pentru tine sau copilul tău sau dacă prezinți simptome respiratorii persistente, discută întotdeauna cu medicul tău de familie.