Acalazia cardiei este o tulburare de înghițire (deglutiție) mai puțin obișnuită. Deși este o afecțiune rară, ea reprezintă una dintre principalele cauze ale problemelor de motilitate esofagiană.
Această problemă afectează aproximativ 1,6 persoane din 100.000 la nivel mondial, deși datele medicale recente arată o creștere a numărului de cazuri diagnosticate.
În acest articol vei afla ce se întâmplă în organism atunci când apare acalazia cardiei, care sunt cauzele acesteia și ce opțiuni de tratament există.
Ce este acalazia cardiei?
Acalazia cardiei este o afecțiune a esofagului — tubul muscular care transportă alimentele și lichidele din gură către stomac.
La capătul inferior al acestui tub, chiar la intrarea în stomac, se află un mușchi circular numit sfincterul esofagian inferior (sau cardia). În mod normal, când nu mănânci, acest mușchi rămâne strâns închis pentru a împiedica acidul gastric și alimentele din stomac să urce înapoi pe esofag. Atunci când înghiți, el se relaxează pentru a lăsa hrana să treacă în stomac.
La persoanele cu acalazie, acest mușchi nu se mai deschide corespunzător. Din această cauză, alimentele întâmpină dificultăți în a ajunge în stomac, apărând probleme de înghițire și o serie de alte complicații.
Care sunt principalele simptome ale acalaziei cardiei?
Principalul simptom este dificultatea la înghițire (disfagia). Deoarece orificiul muscular dintre esofag și stomac nu se relaxează la timp, mâncarea rămâne blocată în esofag și poate chiar să urce înapoi spre gură.
Pe lângă riscul de malnutriție și deficiențe nutritive, această problemă poate provoca și alte manifestări:
- dureri ușoare în piept, care apar și dispar;
- regurgitarea alimentelor nedigerate din esofag înapoi în gură;
- trecerea accidentală a resturilor alimentare în căile respiratorii (aspirație pulmonară);
- tuse nocturnă;
- senzație de gură uscată și ochi uscați.
Scăderea în greutate și malnutriția sunt consecințe frecvente ale acestor simptome. Totodată, dacă alimentele sunt aspirate în plămâni, poate apărea pneumonia de aspirație. Pe termen lung, persoanele cu această problemă au și un risc ușor mai ridicat de a dezvolta cancer esofagian.
Ce cauzează acalazia cardiei?
Cauza exactă a acalaziei nu este pe deplin cunoscută. Specialiștii consideră că problema pornește de la deteriorarea nervilor care coordonează contracțiile esofagului și relaxarea sfincterului. Nu se știe cu certitudine de ce se distrug acești nervi, dar există teorii care leagă această problemă de factori genetici, reacții autoimune sau infecții virale anterioare.
Afecțiunea poate apărea la oricine, afectând în mod egal femeile și bărbații. Cel mai des se manifestă la adulți cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani. Cazurile la copii sunt foarte rare, reprezentând sub 2–5% din totalul diagnosticelor.
În formele foarte rare unde este suspectată o componentă genetică, bărbații sunt de două ori mai afectați decât femeile. De asemenea, riscul poate fi ușor mai mare în cazul:
- gemenilor identici;
- persoanelor care au rude de gradul întâi diagnosticate cu afecțiuni genetice precum sindromul Down sau boala Parkinson.
Alte probleme de sănătate asociate uneori cu dezvoltarea acestei afecțiuni includ:
- anorexia;
- limfomul;
- boala Chagas (o infecție parazitară);
- tulburările neurodegenerative;
- leziunile măduvei spinării;
- cancerul gastric.
O afecțiune diagnosticată tot mai frecvent
În ultimele decenii, numărul de spitalizări și diagnostice de acalazie a crescut la nivel mondial, în special în rândul adulților de peste 65 de ani. Această creștere se datorează în mare parte metodelor moderne de investigație, care permit medicilor să identifice afecțiunea mult mai precis decât în trecut.
Cum se diagnostichează acalazia cardiei?
Diagnosticarea poate dura ceva timp, tocmai pentru că este o boală rară. Dacă ai dificultăți la înghițire sau regurgitezi alimente nedigerate — cele mai frecvente semne timpurii —, medicul va începe prin a-ți evalua istoricul medical și simptomele.
În timpul consultului, medicul poate observa anumite detalii utile: de exemplu, multe persoane cu acalazie ridică instinctiv brațele sau își îndreaptă spatele pentru a ajuta mecanic mâncarea să coboare în stomac.
Totuși, o simplă consultație nu este suficientă. Pentru a confirma diagnosticul, se recomandă de obicei următoarele investigații:
- Radiografia toracică: ajută la verificarea structurii generale a tubului digestiv superior.
- Tranzitul baritat (radiografia cu bariu): presupune înghițirea unei soluții de contrast pentru a urmări pe ecran traseul alimentelor prin esofag și nivelul de blocaj.
- Manometria esofagiană: măsoară presiunea și forța contracțiilor musculare din esofag. Este testul de bază pentru confirmarea diagnosticului.
- Endoscopia digestivă superioară: permite medicului să vadă direct interiorul esofagului și al stomacului cu ajutorul unei mici camere video, pentru a exclude alte cauze posibile.
Cum se tratează acalazia cardiei?
Scopul principal al tratamentului este de a facilita trecerea alimentelor în stomac și de a preveni complicațiile. Deoarece nervii afectați nu pot fi refăcuți, nu există un tratament care să vindece definitiv boala, dar există proceduri eficiente pentru ameliorarea simptomelor.
În funcție de severitatea bolii și de starea ta generală de sănătate, medicul poate recomanda proceduri endoscopice, intervenții chirurgicale sau tratament medicamentos.
Tratamente intervenționale și chirurgicale
Pentru persoanele care pot suporta bine procedurile medicale, opțiunile principale includ:
- Dilatația pneumatică: un mic balon este introdus pe cale endoscopică în esofag și umflat pentru a lărgi deschiderea sfincterului. Această procedură poate necesita repetare după o anumită perioadă.
- Miotomia Heller pe cale laparoscopică: o intervenție chirurgicală minim invazivă prin care se secționează fibrele musculare ale sfincterului pentru a permite deschiderea lui. Este adesea asociată cu o procedură antireflux (fundoplicatură). Rata de succes este de până la 97%.
- Miotomia endoscopică perorală (POEM): o tehnică modernă prin care, fără incizii externe, se introduce un endoscop prin gură pentru a secționa mușchiul îngroșat. Este foarte eficientă, fiind adesea folosită atunci când alte tratamente nu au dat rezultate.
Toate aceste proceduri pot avea riscuri asociate, inclusiv posibilitatea de reapariție a simptomelor în timp sau apariția bolii de reflux gastroesofagian (BRGE), din cauză că mușchiul relaxat permite acidului din stomac să urce.
Tratament medicamentos
În anumite cazuri, medicamentele care relaxează musculatura netedă (cum ar fi nifedipina sau nitrații) pot fi folosite pentru a reduce temporar disconfortul. De asemenea, adaptarea consistenței și texturii mâncării poate ușura procesul de înghițire.
Injectarea de toxină botulinică la nivelul sfincterului, realizată tot în timpul endoscopiei, relaxează mușchiul pentru câteva luni. Această metodă este recomandată în special persoanelor care nu pot suporta o intervenție chirurgicală.
Care este evoluția pe termen lung?
Acalazia cardiei este o afecțiune cronică ce necesită monitorizare medicală pe tot parcursul vieții. Chiar dacă procedurile chirurgicale precum miotomia Heller sau POEM oferă rezultate excelente, unele persoane pot avea nevoie de intervenții suplimentare după aproximativ 5 ani.
După tratament, adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase te poate ajuta să eviți disconfortul:
- mănâncă mese mici și dese;
- mestecă foarte bine alimentele și mănâncă întotdeauna stând în șezut, cu spatele drept;
- evită să te întinzi în pat imediat după masă;
- dormi cu capul și trunchiul ușor ridicate (la un unghi de 30–45 de grade) pentru a preveni refluxul și aspirația alimentelor în timpul nopții.
Deși acalazia nu se vindecă de la sine, prognosticul general este favorabil. Cu monitorizare regulată și tratamentul potrivit, poți avea o viață activă și o speranță de viață normală.
De reținut
Acalazia cardiei este o afecțiune cronică a esofagului în care mușchiul de la intrarea în stomac nu se relaxează, blocând trecerea alimentelor și a lichidelor.
Procedurile chirurgicale și endoscopice sunt principalele soluții pentru a relaxa acest mușchi și a reda confortul la înghițire, chiar dacă uneori este necesară repetarea lor.
Dacă te confrunți cu dificultăți persistente la înghițire, consultă un medic gastroenterolog pentru o evaluare amănunțită.
