Crizele de furie și accesele de nervi la adulți: de ce apar și cum le poți gestiona

Când auzi cuvântul „tantrum” sau „criză de nervi”, probabil îți vine în minte imaginea unui copil mic care se trântește pe jos, se înroșește la față și țipă din toți rărunchii: „Vreau acum!”.

Copiii mici au astfel de ieșiri pentru că nu au învățat încă să își recunoască emoțiile, să le controleze sau să își exprime clar nevoile.

Dar ce se întâmplă când un adult — partenerul tău, un prieten sau un coleg de muncă — are o reacție similară? În spatele acestui comportament se află, de cele mai multe ori, o problemă diferită.

La adulți, episoadele de furie intensă și colapsul emoțional pot semăna cu crizele celor mici, însă ele apar de regulă atunci când o persoană este copleșită de stres sau de emoții dureroase și pur și simplu nu mai face față (nu neapărat pentru că vrea să obțină ceva pe moment).

În acest articol vei descoperi cauzele posibile ale acestor descărcări emoționale, sfaturi practice pentru a le face față și repere clare despre momentul în care este recomandat să ceri ajutorul unui specialist.

Ce se poate afla în spatele crizelor de furie

Izbucnirile violente sau necontrolate la adulți pot avea mai multe cauze:

Dificultatea de a gestiona emoțiile

Este absolut normal să te simți furios sau dezamăgit când lucrurile nu ies așa cum ai sperat. Totuși, fără abilități solide de reglare emoțională, unii oameni nu știu cum să își exprime aceste trăiri într-un mod sănătos.

Imaginează-ți că discuți cu superiorul tău despre o promovare. Acesta îți explică faptul că apreciază munca ta, dar consideră că mai ai nevoie de puțină experiență înainte de a prelua responsabilități noi și îți propune să reluați discuția peste șase luni.

Iată două moduri complet diferite de a reacționa:

• Ești dezamăgit, dar te întorci liniștit la birou și îi trimiți un mesaj partenerului tău, descărcându-ți frustrarea în scris.
• Te enervezi pe loc: „E o bătaie de joc!”, strigi, împingând scaunul atât de tare încât se răstoarnă. Iei actele de pe masă, le mototolești, le arunci cu putere la coș și trântești ușa când ieși din birou.

Nu toată lumea a învățat în copilărie cum să își exprime trăirile într-un mod echilibrat. Persoanele care s-au obișnuit să își reprime sentimentele ajung adesea să explodeze atunci când nu mai pot ține totul în interior.

Gândește-te la o oală pusă pe foc cu capacul etanș: la un moment dat, conținutul dă în clocot și se revarsă. Același lucru se întâmplă și cu emoțiile acumulate.

Depresia

Cei mai mulți asociază depresia cu o tristețe profundă, lipsă de energie și sentimentul de deznădejde. În realitate, depresia se poate manifesta și prin iritabilitate accentuată și accese neașteptate de furie.

O persoană care se confruntă cu furie pe fond de depresie poate:

• să aibă reacții extrem de violente la stimuli minori;
• să „explodeze” imediat ce un lucru nu merge cum trebuie;
• să își piardă complet capacitatea de a se calma rapid.

Tulburarea explozivă intermitentă

Aceasta este o problemă de sănătate mintală caracterizată prin episoade repetate de agresivitate și furie incontrolabilă. O persoană afectată își poate pierde cumpătul la volan, poate începe să țipe necontrolat la ceilalți, să arunce cu obiecte sau chiar să lovească pereții cu pumnii.

Manualele de diagnostic psihiatric stabilesc două criterii principale pentru identificarea acestei tulburări:

• Episoade frecvente de furie verbală sau fizică necontrolată (aproximativ de două ori pe săptămână, timp de cel puțin 3 luni), fără distrugerea de bunuri materiale și fără rănirea altor persoane.
• Cel puțin trei episoade agresive pe parcursul unui an, care duc la rănirea unor persoane sau animale, ori la distrugerea unor bunuri.

Prezența unuia singur dintre aceste criterii este suficientă pentru stabilirea diagnosticului. De regulă, aceste explozii de furie apar brusc și trec repede, însă lasă în urmă o stare profundă de epuizare sau de vinovăție.

Tulburările din spectrul autist

La persoanele adulte cu autism pot apărea așa-numitele episoade de colaps emoțional (cunoscute și sub denumirea de meltdown).

Acestea se pot manifesta prin plâns incontrolabil, țipete, aruncarea obiectelor sau, dimpotrivă, printr-o retragere totală în sine și deconectare de la mediu.

Spre deosebire de o criză de încăpățânare, aceste episoade nu apar pentru că persoana încearcă să obțină ceva, ci reprezintă un răspuns la o suprasolicitare extremă provocată de:

• stres intens;
• supraîncărcare senzorială (zgomote puternice, lumini stridente, aglomerație);
• schimbări neprevăzute în rutina zilnică.

Sindromul Tourette

Sindromul Tourette este o afecțiune neurologică cunoscută pentru ticurile motorii și vocale, însă studiile arată că între 20% și 67% dintre persoanele afectate se confruntă și cu accese bruște de furie, mai ales dacă au asociată și ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate).

Aceste ieșiri apar de obicei ca reacție la o situație anume și sunt de scurtă durată, dar intensitatea lor este complet disproporționată față de cauză. Chiar dacă persoana își dă seama ulterior că a exagerat și se simte stânjenită, pe moment nu își poate stăpâni reacția.

Cum poți gestiona propriile accese de furie

Episoadele de furie incontrolabilă sunt epuizante. Chiar dacă realizezi că reacția ta este exagerată, s-ar putea să simți că nu ai puterea să te liniștești.

Adesea apar și simptome fizice neplăcute:

• bătăi rapide ale inimii (palpitații);
• tremurături ale mâinilor sau ale corpului;
• senzație de apăsare sau nod în piept.

Iată câteva strategii care te pot ajuta să preiei din nou controlul:

Identifică factorii declanșatori

Nu poți prevedea orice situație stresantă, dar dacă știi ce anume îți provoacă furia, poți preveni din timp exploziile emoționale. Notează-ți momentele în care ți-ai pierdut cumpătul în ultima perioadă pentru a descoperi un tipar.

Poate observi că îți este mai greu să te stăpânești:

• după o zi lungă și obositoare la muncă;
• după ce petreci prea mult timp în medii aglomerate;
• în perioadele de stres prelungit;
• când intervine o schimbare bruscă în programul tău.

Odată ce ai identificat aceste momente, pregătește un plan de rezervă: bea un pahar cu apă rece, ieși la o scurtă plimbare la aer curat, ascultă muzică relaxantă sau descarcă-ți tensiunea prin scris ori desen.

Practică tehnici de relaxare

Exercițiile de relaxare ajută sistemul nervos să se calmeze mai repede. Secretul este să le practici zilnic, nu doar atunci când ești deja nervos, pentru a-ți fi ușor să le accesezi la nevoie.

Printre cele mai eficiente metode se numără:

• respirația profundă (inspiră lent pe nas, ține aerul câteva secunde și expiră prelung pe gură);
• relaxarea musculară progresivă (încordarea și relaxarea treptată a fiecărei grupe de mușchi);
• meditația sau câteva minute de liniște într-un spațiu ferit de zgomot.

Învață să comunici asertiv

Când ești furios, poate părea eliberator să țipi sau să trântești lucruri, însă aceste gesturi nu îi ajută pe ceilalți să înțeleagă de ce ești supărat și nici nu rezolvă problema.

Dacă înveți să îți exprimi clar și calm trăirile („Mă simt copleșit când se întâmplă asta și am nevoie de o pauză”), cei din jur vor înțelege mult mai bine ce simți și vor putea colabora cu tine.

Discută cu un psihoterapeut

Uneori, simpla voință nu este de ajuns pentru a stăpâni furia. Un psihoterapeut te poate ajuta să înțelegi de unde izvorăsc aceste reacții și îți poate oferi instrumente practice pentru a le ține sub control. Terapia cognitiv-comportamentală este recunoscută pentru eficiența sa în gestionarea furiei.

Dacă bănuiești că în spatele acestor stări se află o problemă medicală sau o tulburare emoțională nediagnosticată, este recomandat să ceri și sfatul medicului de familie sau al unui medic specialist psihiatru.

Cum să procedezi când o altă persoană are o criză de furie

Când cineva drag trece printr-un episod de furie intensă, poate fi dificil să știi cum să reacționezi.

În primul rând, încearcă să îți păstrezi calmul. Dacă celălalt ridică tonul sau spune cuvinte dureroase, este tentant să răspunzi în același mod. Alteori, furia se manifestă prin refuzul complet de a vorbi („tratamentul tăcerii”), ceea ce poate fi la fel de frustrant.

Trage aer adânc în piept și ia o scurtă pauză înainte de a răspunde.

Asigură-te că ești în siguranță

O persoană copleșită de furie își poate pierde controlul fizic. Chiar dacă nu obișnuiește să fie violentă, în momentele critice poate reacționa imprevizibil.

Dacă ai orice îndoială cu privire la siguranța ta, cel mai bine este să părăsești încăperea și să lași persoana respectivă să se calmeze singură.

Semne care indică un comportament abuziv

Trebuie să faci o distincție clară între o dificultate temporară de gestionare a emoțiilor și un comportament abuziv. Nu este niciodată acceptabil ca cineva să:

• ia toate deciziile în locul tău și să îți controleze fiecare mișcare;
• îți interzică să mergi la serviciu, să te vezi cu familia sau să mergi la medic;
• amenințe copiii sau animalele de companie;
• distrugă obiecte din casă pentru a te intimida;
• te învinovățească pe tine pentru ieșirile sale agresive;
• îți controleze banii;
• îți verifice telefonul sau calculatorul fără acordul tău.

Dacă te simți în pericol în propria casă sau te temi pentru integritatea ta fizică, cere imediat sprijinul autorităților apelând numărul unic de urgență 112 sau apelează la serviciile specializate de asistență pentru victimele violenței domestice.

Arată empatie, fără să tolerezi lipsa de respect

Dacă nu știi ce anume a declanșat reacția partenerului sau a prietenului tău, întreabă-l calm atunci când tensiunea a scăzut. Faptul că îi arăți că îți pasă poate detensiona mult atmosfera:

„Înțeleg de ce te-a supărat situația asta. Hai să vedem cum putem găsi o soluție împreună.”

Evită să folosești etichete jignitoare sau să îi spui că „se comportă ca un copil răsfățat”, deoarece acest lucru nu va face decât să amplifice frustrarea.

Stabilește limite clare și ferme

Este obositor să fii mereu ținta ieșirilor nervoase ale cuiva. Pentru a-ți proteja echilibrul emoțional, trasează limite sănătoase:

• „Vreau să discutăm despre ce s-a întâmplat, dar nu putem vorbi dacă țipi sau trântești lucruri. Vom relua discuția când ne calmăm amândoi.”
• „Nu pot accepta să lovești pereții sau mobilierul când ești nervos. Dacă ești dispus să ceri ajutor pentru a învăța să îți gestionezi furia, eu îți sunt alături.”

Concluzie

Furia este o emoție umană firească. Este normal să îți pierzi uneori răbdarea atunci când ești extrem de stresat sau când treci prin perioade dificile.

Cu toate acestea, atunci când furia devine cronică, intensă și greu de stăpânit, ea poate afecta sănătatea ta fizică, relațiile de cuplu și viața profesională.

Dacă observi că aceste episoade se repetă des — la tine sau la cineva drag —, nu ezita să apelezi la un specialist. Cu sprijinul potrivit și cu exercițiu, gestionarea emoțiilor se poate învăța la orice vârstă.