Pe scurt: Nu există dovezi că un traumatism sau o leziune la nivelul capului provoacă autism. Totuși, manifestările unei leziuni cerebrale și trăsăturile de autism se pot suprapune la copiii mici, ceea ce poate întârzia recunoașterea autismului. Dacă observi schimbări de comportament sau întârzieri de dezvoltare, primul pas este consultul la medicul de familie.
Tulburarea de spectru autist (ASD) este o particularitate a modului în care se dezvoltă creierul. Ea influențează modul în care comunici, înveți și interacționezi cu cei din jur.
Semnele apar de obicei în primii ani de viață. Uneori, manifestările sale pot semăna destul de mult cu cele apărute după anumite leziuni cerebrale, motiv pentru care pot apărea confuzii.
Poate o leziune cerebrală să cauzeze autism?
Medicina nu a demonstrat o legătură directă de tip cauză-efect între o leziune cerebrală și apariția autismului. Totuși, relația dintre ele este complexă, deoarece simptomele se pot suprapune.
O preocupare frecventă în rândul specialiștilor este și relația dintre paralizia cerebrală și autism, două afecțiuni neurologice care pot împărtăși provocări de dezvoltare similare.
Printre manifestările care pot apărea atât la copiii cu leziuni cerebrale, cât și la cei din spectrul autist se numără:
- dificultățile de învățare sau de atenție;
- convulsiile (crize cauzate de o activitate electrică bruscă a creierului);
- problemele digestive repetate;
- dificultățile de procesare senzorială (sensibilitate mare la zgomote, lumini sau atingeri).
O leziune la nivelul capului apărută la o vârstă foarte fragedă poate masca trăsăturile de autism. În aceste cazuri, diagnosticul de autism poate fi pus mai târziu, atenția fiind inițial îndreptată doar pe urmările loviturii.
Dacă un adult primește acest diagnostic, cel mai des este vorba despre o recunoaștere întârziată a unor trăsături prezente încă din copilărie. În schimb, dacă o persoană suferă un traumatism la cap ca adult, problemele apărute sunt efectul direct al acelei leziuni, nu autism.
Cum deosebești o leziune cerebrală de trăsăturile din autism la copii
Deși unele comportamente par asemănătoare, cauzele și evoluția sunt diferite:
| Aspect | Leziune cerebrală | Tulburare de spectru autist (ASD) |
|---|---|---|
| Momentul apariției | Apare brusc, după o lovitură, o cădere sau o problemă medicală acută. | Se dezvoltă treptat, încă din primele etape ale copilăriei. |
| Evoluția abilităților | Poate apărea o pierdere bruscă a unor abilități deja dobândite (de exemplu, vorbitul sau mersul). | Dezvoltarea este atipică de la început sau ritmul de învățare are un parcurs propriu. |
| Comunicare și relații | Dificultățile țin mai ales de vorbirea fizică sau de atenție, în funcție de zona lovită. | Dificultăți persistente în înțelegerea indiciilor sociale, contactul vizual și schimbul reciproc de emoții. |
| Interese și rutine | Comportamentele repetitive nu sunt o trăsătură principală, decât dacă există afectare specifică. | Nevoie accentuată de rutină neschimbată și interese foarte intense pentru anumite subiecte. |
Poate autismul fi cauzat de traumă?
Traumele emoționale sau stresul intens din copilărie nu provoacă autism. Autismul este legat de modul biologic în care se construiește creierul.
Totuși, copiii sau adulții autiști pot fi mai vulnerabili la anxietate, depresie sau stres posttraumatic. Când o persoană autistă trece printr-un eveniment dificil, suferința emoțională poate face ca trăsăturile sale de bază să devină mai vizibile sau mai greu de gestionat.
Ce cauzează cu adevărat autismul?
Cercetătorii nu au identificat o singură cauză certă. În cele mai multe situații, autismul rezultă dintr-un amestec de factori biologici și de mediu.
De exemplu, cercetările evidențiază conexiunea dintre sindromul X fragil și autism, această anomalie genetică fiind recunoscută pentru trăsăturile comportamentale asociate.
În ciuda numeroaselor mituri infirmate clar, cum ar fi ideea falsă că vaccinurile ar putea cauza autism, factorii determinanți rămân cei genetici și biologici.
Printre elementele asociate cu o probabilitate mai mare se numără:
- Factorii genetici: variații sau mutații genetice care influențează formarea rețelelor neuronale;
- Istoricul în familie: existența unui frate sau a unei rude apropiate în spectrul autist;
- Factori din perioada sarcinii: expunerea la anumiți poluanți sau complicații severe în timpul sarcinii;
- Complicații perinatale: nașterea înainte de termen (prematuritatea) sau o greutate foarte mică la naștere.
Sunt creierele autiste „afectate”?
Autismul presupune diferențe în structura și conexiunile din creier, mai ales în zonele responsabile de comunicare și procesarea emoțiilor. Aceste diferențe explică felul unic în care persoana simte mediul înconjurător.
Persoanele autiste sunt neurodiverse. Acest termen arată că mintea lor funcționează diferit față de cea a majorității (neurotipici), fără ca această diferență să fie considerată o boală sau un defect ce trebuie reparat.
La fel ca orice alt creier, creierul unei persoane autiste învață, se adaptează și răspunde pozitiv atunci când mediul este accesibil și înțelegător.
Resurse și sprijin în România
Dacă tu sau copilul tău aveți nevoie de sprijin, evaluare sau terapie, există rețele specializate la care poți apela:
- Centrele de Sănătate Mintală Infantilă (CSM): structuri de stat unde poți beneficia de evaluări psihologice și psihiatrice gratuite;
- Asociații și federații de profil: organizații neguvernamentale care oferă grupuri de suport pentru părinți, ateliere pentru adulți autiști și consiliere;
- Cabinete de psihoterapie și analiză comportamentală: pentru programe individualizate de dezvoltare a comunicării și autonomiei.
Concluzie
Autismul nu este provocat de un traumatism la cap sau de o leziune fizică. El reprezintă o cale diferită de dezvoltare a creierului, prezentă încă de la începutul vieții.
Pentru o înțelegere mai detaliată a formelor din spectru, poți citi mai multe despre sindromul Asperger, cauzele și simptomele sale.
Când un copil mic suferă un traumatism cranian, o evaluare atentă ajută la clarificarea fiecărui simptom în parte și la începerea din timp a terapiilor potrivite.
Când să mergi la medic
Dacă bănuiești o problemă de dezvoltare sau copilul tău a suferit o lovitură, iată pașii pe care este recomandat să îi urmezi:
- Sună de urgență la 112 sau mergi la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) dacă după o lovitură la cap copilul își pierde cunoștința, varsă repetat, devine somnoros, confuz sau are convulsii.
- Mergi la medicul de familie dacă observi că cel mic nu răspunde la nume în jurul vârstei de un an, evită contactul vizual sau își pierde cuvintele învățate.
- Cere bilet de trimitere CNAS către un medic specialist în neuropsihiatrie infantilă. Această consultație decontată permite o evaluare completă a dezvoltării și accesul la servicii terapeutice decontate prin sistemul public de sănătate.
