Dacă suferi de ADHD (tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate), este posibil să te confrunți cu un risc mai mare de suicid. Alți factori, precum depresia sau anxietatea, pot amplifica acest risc. Crearea unei rețele de sprijin și solicitarea ajutorului la timp sunt pași esențiali.
Cercetările medicale au evidențiat o asociere clară între ADHD și riscul crescut de suicid. Mecanismul exact nu este pe deplin elucidat, însă alte afecțiuni psihice asociate și impactul simptomelor ADHD asupra vieții de zi cu zi joacă un rol important.
O analiză extinsă a mai multor studii din 2023 a arătat că ADHD reprezintă un factor de risc independent pentru comportamentele din spectrul suicidar la adolescenți și adulți.
De asemenea, o cercetare din 2020, care a evaluat riscul pe termen lung la copii și adolescenți cu ADHD, a confirmat asocierea directă dintre această tulburare și apariția tentativelor sau a gândurilor legate de suicid.
Ce să faci dacă te afli într-o situație de criză
Dacă ai gânduri imediate de a-ți face rău ție sau altora:
- Roagă pe cineva apropiat să rămână cu tine sau să te însoțească la spital.
- Îndepărtează din preajma ta orice obiecte periculoase sau substanțe care ar putea fi folosite pentru a-ți face rău.
- Sună imediat la numărul unic de urgență 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).
Tipurile de ADHD
ADHD se împarte în trei forme principale:
- Predominant neatent: dificultăți mari de concentrare și organizare
- Predominant hiperactiv-impulsiv: stare continuă de agitație și acțiuni necugetate
- Tipul combinat: prezența ambelor categorii de simptome
Un studiu din 2021, realizat pe un eșantion de peste 5.000 de studenți, a evidențiat că tipul neatent și cel combinat sunt strâns corelate cu:
- ideile suicidare (gânduri legate de suicid)
- planificarea suicidului
- tentativele de suicid
Simptomele ADHD se manifestă în principal prin neatenție și prin hiperactivitate-impulsivitate. Iată ce presupune fiecare:
Neatenția
Neatenția înseamnă că o persoană cu ADHD întâmpină dificultăți în a-și menține concentrarea asupra sarcinilor și în a se organiza.
Persoanele afectate sunt ușor distrase de stimuli externi. Le este greu să își mențină atenția pe parcursul unei activități, să planifice din timp sau să ducă la bun sfârșit proiectele începute.
Hiperactivitatea și impulsivitatea
Hiperactivitatea se traduce printr-o nevoie permanentă de mișcare și acțiune. Se manifestă prin neliniște interioară, agitație a mâinilor și picioarelor sau nevoia de a se ridica și de a umbla în momente nepotrivite.
Impulsivitatea este lipsa de autocontrol — tendința de a acționa înainte de a gândi. O persoană impulsivă poate lua decizii bruște fără a analiza urmările pe termen lung asupra propriei persoane sau a celor din jur.
Alți factori de risc
Studiile de specialitate arată că istoricul de depresie sau anxietate influențează semnificativ nivelul de risc în cazul persoanelor cu ADHD. Alți factori agravanți includ:
- consumul abuziv de alcool sau substanțe
- sexul feminin (riscul poate fi mai ridicat la femeile nediagnosticate la timp)
- un nivel mai scăzut de educație
- experiența violenței în familie sau a traumelor în copilărie
O cercetare din 2019 a confirmat că asocierea cu depresia sau anxietatea crește riscul de suicid la copiii cu ADHD, mediul și echilibrul familial având, de asemenea, o influență majoră.
Totodată, atunci când ADHD coexistă cu o tulburare afectivă (cum ar fi tulburarea bipolară sau depresia majoră), riscul tentativelor de suicid crește substanțial.
Semnele unei urgențe de sănătate mintală
Este esențial să recunoști semnele care indică o criză psihologică gravă:
- gânduri frecvente sau discuții despre moarte și despre dorința de a dispărea
- sentimente puternice de gol sufletesc, deznădejde sau durere emoțională insuportabilă
- convingerea că nu există nicio cale de ieșire, că persoana este o povară pentru ceilalți sau că nu mai are niciun motiv să trăiască
- retragerea și izolarea de prieteni și familie
- tulburări majore de somn (somn excesiv sau insomnii severe)
- schimbări bruște și extreme de dispoziție
- comportamente riscante (consum periculos de substanțe, condus imprudent)
- înstrăinarea bunurilor de valoare sau luarea de rămas-bun de la cei dragi
- căutarea activă a unor metode de suicid sau conceperea unui plan
Dacă tu sau o persoană apropiată treceți prin aceste stări, cereți ajutor imediat.
Sună la 112 dacă există un pericol iminent pentru viața ta sau a altei persoane.
Cum poți ajuta pe cineva aflat într-o criză
- Întreabă direct: Vorbește deschis și întreabă persoana dacă are gânduri de a-și face rău.
- Creează un mediu sigur: Îndepărtează obiectele periculoase sau medicamentele la care ar putea avea acces.
- Fii prezent: Ascultă cu atenție, fără să judeci, și validează suferința prin care trece.
- Încurajează căutarea ajutorului: Însoțește persoana la medicul de familie, la psihiatru sau la camera de gardă.
- Păstrează legătura: Rămâi alături de ea și verifică periodic cum se simte după depășirea momentului critic.
Cum poate fi prevenit riscul dacă ai ADHD?
Primul pas este stabilirea și urmarea unui tratament corect pentru ADHD. Datele științifice arată că tratamentul adecvat, prescris de medicul psihiatru, este asociat cu o scădere semnificativă a riscului de comportamente suicidare.
Discută cu medicul tău dacă schema actuală de tratament nu te ajută să gestionezi simptomele. O ajustare a medicației sau a terapiei poate schimba mult situația.
Recomandări pentru protejarea sănătății mintale
- Construiește o rețea de suport: Păstrează legături strânse cu familia, prietenii apropiați sau grupuri de suport.
- Cere ajutor: Vorbește cu cei de încredere atunci când simți că apar gânduri negre. Explică-le prin ce treci și cum te pot susține.
- Concentrează-te pe aspectele pozitive: Amintește-ți de calitățile tale, de reușite și de motivele pentru care merită să mergi mai departe.
- Fii activ: Mișcarea fizică regulată și activitățile care îți fac plăcere stimulează producția de endorfine și îmbunătățesc starea de spirit.
- Ai grijă de sănătatea generală: O dietă echilibrată, un program regulat de somn, tehnicile de reducere a stresului și tratarea la timp a altor probleme de sănătate sunt piloni de bază pentru echilibrul tău emoțional.
Când trebuie să mergi la medic
Simptomele de depresie sau gândurile de suicid nu trebuie ignorate niciodată. Caută ajutor specializat de îndată ce observi primele semne de criză emoțională.
Contactează o persoană apropiată, medicul de familie sau un psihoterapeut. Păstrează mereu la îndemână contactele persoanelor pe care te poți baza în momentele grele.
Dacă situația este critică, nu ezita: sună la 112 sau mergi la cel mai apropiat spital de urgență.
De reținut
Studiile arată că persoanele cu ADHD au un risc crescut de suicid, determinat atât de dificultățile pe care simptomele le aduc în viața cotidiană, cât și de afecțiunile asociate frecvent, precum depresia sau anxietatea.
Diagnosticarea precoce, tratamentul psihiatric adecvat și o rețea solidă de sprijin pot salva vieți. Nu amâna cererea de ajutor dacă te simți copleșit — există soluții și specialiști pregătiți să te sprijine.
