Pe scurt
ADHD poate influența modul în care percepi trăirile celor din jur. Tulburarea poate duce fie la reacții impulsive percepute greșit ca lipsă de empatie, fie la o hipersensibilitate copleșitoare. Psihoterapia și tratamentul adecvat te ajută să recunoști semnalele emoționale și să construiești relații mai echilibrate.
Unele cercetări sugerează că ADHD-ul (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate) poate influența nivelul de empatie în moduri diferite. Psihoterapia și tratamentul medical adecvat te pot ajuta să găsești un echilibru sănătos.
Empatia este capacitatea de a recunoaște și de a înțelege emoțiile celor din jur. A empatiza cu cineva înseamnă să simți alături de acea persoană.
Anumite simptome asociate cu ADHD pot lăsa uneori impresia unei lipse de empatie. Printre acestea se numără agitația continuă, comportamentul impulsiv și dificultățile de concentrare.
Acest lucru nu înseamnă că nu îți pasă de sentimentele celorlalți sau că nu le poți înțelege. De altfel, specialiștii subliniază că multe persoane cu ADHD sunt extrem de empatice.
Ce înseamnă un nivel scăzut de empatie?
Empatia este atât o trăsătură înnăscută, cât și o abilitate socială pe care o poți dezvolta pe parcursul vieții. Există două tipuri principale:
- Empatia cognitivă: reprezintă înțelegerea rațională a emoțiilor celorlalți. Aceasta te ajută să observi tonul vocii, expresiile feței sau gesturile celor din jur.
- Empatia afectivă (sau emoțională): îți permite să simți direct trăirile altei persoane. Acest tip de empatie stă la baza compasiunii și a grijii față de ceilalți.
| Tip de empatie | Ce înseamnă | Cum se poate manifesta în ADHD |
|---|---|---|
| Empatie cognitivă | Înțelegi rațional ce gândește și simte celălalt. | Poți rata indicii sociale sau expresii faciale din cauza neatenției sau a distragerii. |
| Empatie afectivă | Rezonezi emoțional cu trăirile altei persoane. | Reacțiile pot varia de la dificultăți de conectare până la hipersensibilitate și senzația de copleșire. |
Un nivel mai scăzut de empatie se poate manifesta prin:
- dificultăți în a înțelege ce simt ceilalți;
- greutate în a ierta greșelile celor din jur;
- tendința de a spune lucruri fără să te gândești la impactul vorbelor tale;
- acțiuni impulsive, fără a lua în calcul modul în care comportamentul tău îi afectează pe ceilalți;
- un interes redus pentru opiniile sau perspectivele altora;
- sentimente de frustrare sau confuzie în fața reacțiilor emoționale ale celor din jur.
Chiar dacă un nivel mai redus de empatie poate îngreuna înțelegerea experiențelor altor oameni, acest lucru nu te face o persoană „rea”.
Legătura dintre ADHD și empatia scăzută
Unele studii indică o legătură între ADHD și dificultățile în empatia emoțională și cognitivă.
O analiză din 2022 a arătat că unele persoane cu ADHD au obținut scoruri mai mici la testele de inteligență emoțională. Mai exact, le-a fost mai greu să recunoască furia din tonul vocii celorlalți.
De asemenea, s-au observat dificultăți în procesarea simultană a informațiilor venite pe mai multe canale senzoriale. Un exemplu este privitul și ascultatul în același timp.
Un alt studiu din 2021 a evidențiat faptul că persoanele cu ADHD pot avea un volum ușor mai redus în zone cerebrale asociate cu empatia emoțională.
În plus, cercetările arată că ADHD se poate asocia și cu dificultăți moderate în empatia cognitivă. Din cauza problemelor de atenție, poate fi mai greu să deduci rapid perspectiva sau intențiile celuilalt.
Cum poți să îți dezvolți empatia
Dificultățile de relaționare pot crea tensiuni cu cei apropiați. O comunicare mai clară te ajută să eviți neînțelegerile și să construiești relații mai armonioase.
Iată câteva strategii utile:
- Explică modul în care se manifestă simptomele tale: Spune-le prietenilor că nu vrei să îi întrerupi intenționat, ci doar că te entuziasmează discuția. Le poți spune și că reții mai ușor mesajele scrise decât indicațiile verbale.
- Pune mai multe întrebări: Oprește-te din când în când și întreabă-l pe celălalt ce părere are. Acest exercițiu îți oferă ocazia să practici ascultarea activă.
- Fii atent la limbajul corpului: Postura unei persoane spune multe despre starea ei. Dacă privește în altă parte sau își verifică telefonul, poate fi momentul să schimbi subiectul.
- Exprimă-ți clar nevoile: Arată-le celor din jur cum te pot sprijini. De exemplu, roagă-i să îți reamintească din timp de o întâlnire dacă ai tendința să pierzi noțiunea timpului.
- Exersează deschiderea emoțională: Când îți exprimi propriile trăiri cu sinceritate, îți este mai ușor să te conectezi la sentimentele celorlalți.
Rolul psihoterapiei
Un psihoterapeut te poate ghida în mai multe direcții importante:
- identificarea simptomelor și a modului în care îți afectează viața de zi cu zi;
- învățarea unor strategii eficiente pentru gestionarea neatenției și a impulsivității;
- exersarea tehnicilor de comunicare pentru a-ți exprima mai clar nevoile;
- găsirea unor modalități sănătoase de a te apropia de ceilalți;
- analizarea temerilor legate de modul în care empatizezi.
Terapia funcționează similar cu antrenamentul fizic. Un specialist te ajută să exersezi abilități clare și să găsești soluții practice adaptate nevoilor tale.
Tratamentul medicamentos
Unele studii exploratorii sugerează că tratamentul prescris pentru ADHD — cum este metilfenidatul — poate aduce îmbunătățiri în empatia emoțională la copii și adolescenți.
Acest tip de medicație acționează asupra unor substanțe din creier, precum dopamina și noradrenalina. Ea ajută la reducerea impulsivității și la creșterea puterii de concentrare.
În România, metilfenidatul se eliberează strict pe bază de rețetă specială, cu regim securizat, prescrisă de medicul psihiatru. Doza și durata tratamentului sunt stabilite și monitorizate atent doar de medic.
Medicamentele nu cresc empatia în mod automat. Totuși, reducerea simptomelor de bază face mai ușoară observarea detaliilor din jur și ascultarea atentă a celorlalți.
Hipersensibilitatea și empatia ridicată
La polul opus, multe persoane cu ADHD au o sensibilitate crescută față de mediul înconjurător. Ele filtrează mai greu stimulii externi și preiau foarte intens emoțiile celorlalți.
Dificultatea de a gestiona aceste trăiri este conectată și cu modul în care funcționează permanența emoțională în ADHD.
Această receptivitate poate aduce o compasiune profundă, dar și o încărcare emoțională greu de dus. Ea se poate manifesta prin:
- stări de epuizare cauzate de tensiunea din jur;
- tendința de a te bloca emoțional când cineva trece printr-o criză puternică;
- evitarea discuțiilor încărcate afectiv;
- dificultăți în a pune limite când ceilalți își descarcă problemele pe tine;
- retragere și izolare pentru a te proteja;
- senzația că propriile emoții devin copleșitoare.
Dacă simți că trăirile celorlalți te copleșesc, te pot ajuta următoarele măsuri:
- notează-ți stările într-un jurnal pentru a înțelege ce anume le declanșează;
- exersează tehnici de relaxare și respirație conștientă;
- stabilește limite clare în relații pentru a-ți proteja energia;
- fă pauze regulate, plimbări în aer liber sau mișcare pentru a elibera tensiunea acumulată.
Când să mergi la medic
Dacă impulsivitatea, neatenția sau dificultățile de gestionare a emoțiilor îți afectează relațiile de cuplu, familia ori munca, cere sprijin medical.
Mergi mai întâi la medicul de familie. Acesta îți poate elibera un bilet de trimitere către medicul psihiatru sau către un psiholog clinician pentru o evaluare amănunțită.
Dacă te confrunți cu o criză emoțională acută sau cu stări copleșitoare care îți pun în pericol siguranța, sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU).
Ce merită să reții
Capacitatea de a înțelege trăirile celorlalți este o abilitate care se poate exersa în fiecare zi.
Fie că simți că te conectezi greu la ceilalți, fie că ești copleșit de emoțiile lor, sprijinul unui medic specialist sau al unui psihoterapeut te poate ajuta să găsești un echilibru durabil.





