Adevărul despre alcool și furie: de ce unii oameni devin nervoși când beau

Alcoolul este cunoscut pentru felul în care reduce inhibițiile și amplifică trăirile emoționale. Deși ai putea crede că furia este cea mai frecventă emoție declanșată de băutură, lucrurile sunt puțin mai nuanțate.

Furia este o emoție complexă, formată dintr-un amestec de stări: nemulțumire, suferință, frustrare sau neplăcere. Este o reacție umană firească atunci când simți că ceva este nedrept sau când un lucru important pentru tine este amenințat.

Faptul că ești furios nu înseamnă automat că ești agresiv sau ostil. Deși furia poate duce la agresivitate, cele două nu sunt același lucru. Agresivitatea poate porni și din alte trăiri, cum ar fi frica sau spiritul de competiție. La fel, ostilitatea este mai degrabă o atitudine de resentiment și răceală, care nu implică neapărat o criză de furie.

Adesea punem semnul egal între consumul de alcool și accesele de furie, însă multe persoane etichetate drept „furioase” la băutură experimentează, de fapt, agresivitate sau ostilitate.

De ce îi face alcoolul pe unii oameni să fie furioși?

Alcoolul este o substanță care deprimă (încetinește) activitatea sistemului nervos central. Acesta afectează zone din creier responsabile pentru mișcare, memorie, autocontrol și funcții de bază, precum senzația de foame sau de sete.

Una dintre zonele cerebrale cele mai afectate este lobul frontal, situat în partea din față a craniului. Lobul frontal controlează funcții esențiale care influențează direct modul în care ne manifestăm furia, cum ar fi:

• reglarea emoțiilor
• luarea deciziilor
• controlul impulsurilor
• gestionarea comportamentului
• planificarea

Când alcoolul blochează sau încetinește aceste mecanisme de control, devine mult mai greu să îți gestionezi gândurile și trăirile, inclusiv nervozitatea.

Dacă ai deja tendința de a te enerva ușor, e posibil ca în viața de zi cu zi să nu se observe, pentru că lobul frontal te ajută să îți temperezi pornirile. În schimb, când bei, aceste bariere dispar. Dacă simți furie, este mult mai probabil să o exteriorizezi zgomotos sau exagerat.

De ce este furia atât de vizibilă la cei care consumă alcool?

Potrivit studiilor, alcoolul poate favoriza schimbări de dispoziție legate de emoțiile negative, dar asta nu înseamnă că furia este întotdeauna cea mai comună stare trăită la băutură.

Emoțiile intense pe care de obicei le ascunzi de cei din jur, cum ar fi furia sau tristețea, devin evidente când bei, deoarece îți pierzi capacitatea de a le masca. Când acestea ies la suprafață, ceilalți le remarcă imediat, tocmai pentru că ies din tiparul comportamentului tău obișnuit.

Pe de altă parte, starea de euforie sau bucuria exagerată este și ea foarte des întâlnită. Însă, fiind o emoție pozitivă și primită bine în societate, nu atrage atenția și nu îngrijorează la fel ca un acces de furie.

Astfel, se creează impresia că furia este mult mai des întâlnită decât în realitate, pur și simplu pentru că este mai vizibilă.

De asemenea, exprimarea furiei este adesea confundată cu agresivitatea sau ostilitatea. Cercetările arată clar că există o legătură strânsă între alcool și comportamentul agresiv, specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) subliniind că agresivitatea este mai des asociată cu alcoolul decât cu oricare altă substanță psihoactivă.

Deși furia poate sta la baza agresivității, poți fi furios fără să devii agresiv, sau poți fi agresiv fără să simți neapărat furie.

Cum gestionezi o persoană băută care devine furioasă?

Dacă te afli lângă o persoană care a băut și devine nervoasă, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să evaluezi riscul. Există o diferență majoră de siguranță între cineva care își varsă nervii doar verbal și cineva care devine agresiv fizic.

Dacă simți că ești în pericol, îndepărtează-te imediat și sună la numărul de urgență 112. Dacă situația nu prezintă un risc direct, poți încerca să aplanezi conflictul astfel:

• păstrează-ți calmul
• vorbește pe un ton cald și scăzut
• ghidează persoana treptat către un loc liniștit, ferit de agitație
• folosește fraze liniștitoare, precum „Vreau doar să mă asigur că ești în siguranță”
• amintește-i cu blândețe că se va simți mai bine după ce trece efectul alcoolului
• ascultă fără să contrazici sau să intri în dispute
• ajut-o să ajungă în siguranță acasă
• încurajeaz-o să bea apă și să se oprească din consumul de alcool

Tratamentul combinat: renunțarea la alcool și gestionarea furiei

Abordarea simultană a problemelor legate de alcool și a dificultăților de gestionare a furiei este un proces strict personalizat. Tratamentul depinde de rolul pe care alcoolul îl joacă în viața ta și de cât de des te confrunți cu furia în activitățile de zi cu zi.

Având în vedere legătura strânsă dintre alcool și reacțiile impulsive, specialiștii au dezvoltat planuri de tratament care abordează ambele probleme în paralel.

Cele mai multe abordări se bazează pe terapia cognitiv-comportamentală (TCC). Aceasta te ajută să identifici gândurile și tiparele de comportament dăunătoare și să le înlocuiești cu moduri sănătoase de a gândi și de a reacționa.

În cadrul terapiei pot fi folosite diferite tehnici, printre care:

• restructurarea cognitivă (schimbarea modului în care interpretezi situațiile tensionate)
• antrenamentul asertivității (învățarea modului de a-ți exprima nevoile fără agresivitate)
• strategii de gestionare a stresului
• analiza funcțională a factorilor care declanșează furia și dorința de a bea
• tehnici de reducere a sensibilității la stres

Planul terapeutic poate include și alte forme de sprijin, cum ar fi:

• terapia de familie
• terapia de grup
• terapia interpersonală
• psihoterapia psihodinamică

Deși psihoterapia este baza tratamentului, medicul psihiatru poate recomanda uneori și medicamente (cum ar fi stabilizatorii de dispoziție sau tratamentele specifice pentru sevraj) pentru a facilita recuperarea.

Discută cu medicul despre reducerea consumului de alcool

În funcție de cât de des și cât de mult bei, este important să ceri sfatul medicului de familie sau al unui specialist înainte de a opri brusc consumul. Persoanele care consumă alcool frecvent și în cantități mari pot dezvolta simptome severe de sevraj, care le pot pune viața în pericol, motiv pentru care renunțarea trebuie atent monitorizată medical.

Unde poți găsi ajutor

Nu este niciodată prea târziu să schimbi relația pe care o ai cu alcoolul și să înveți să îți stăpânești furia. Pentru sprijin și îndrumare, poți apela la:

• medicul de familie, care te poate trimite către specialiști (psihiatru, psiholog clinician)
• un psihoterapeut specializat în adicții și managementul furiei
• grupurile locale de suport (cum sunt întâlnirile Alcoolicii Anonimi)
• serviciul de urgență 112, în cazul în care o persoană devine violentă sau trece printr-o criză severă de sevraj

De reținut

Legătura dintre alcool și furie se explică prin felul în care băutura elimină barierele de autocontrol și afectează reglarea emoțională. Când bei, zonele din creier responsabile de calm și decizii raționale sunt inhibate, ceea ce permite emoțiilor reprimate să iasă la suprafață.

Furia este doar una dintre reacțiile emoționale amplificate de alcool, însă este cel mai ușor de remarcat. Deși este adesea asociată cu agresivitatea și ostilitatea, furia nu înseamnă neapărat violență.

Consumul problematic de alcool și dificultățile în gestionarea furiei pot fi tratate cu succes prin psihoterapie, în special prin terapia cognitiv-comportamentală (TCC).