Un anevrism cerebral nerupt este un vas de sânge umflat în creier care nu s-a spart. Acesta poate prezenta riscuri grave pentru sănătate și este tratat de obicei prin intervenție chirurgicală sau medicamente.
Medicii descoperă frecvent anevrismele cerebrale nerupte întâmplător, în timpul unor investigații imagistice efectuate din alte motive, deoarece aceste anevrisme nu provoacă, de obicei, simptome vizibile până la rupere.
Singurul tratament curativ posibil este intervenția chirurgicală, dar anevrismele mici, cu risc scăzut de ruptură, sunt adesea doar monitorizate în timpul controalelor regulate.
Anevrismele mari, care prezintă un risc crescut de ruptură, sunt tratate, de obicei, prin coiling endovascular sau printr-o intervenție chirurgicală deschisă numită clipare neurochirurgicală. Coilingul endovascular presupune introducerea unui tub lung printr-un vas de sânge pentru a plasa o spiră peste anevrism. Cliparea neurochirurgicală implică plasarea unor clipuri pe vasele de sânge afectate.
Cuprins:
Tratamentul unui anevrism cerebral nerupt
Anevrismele cerebrale apar la aproximativ 3,2% dintre persoanele din populația generală. Cel mai bun tratament depinde de dimensiunea anevrismului și de riscul de ruptură.
Observație
Medicul poate recomanda monitorizarea activă dacă anevrismul este mic și are un risc scăzut de ruptură. Aceasta presupune controale regulate pentru a urmări dacă anevrismul se modifică.
Medicamente
Dacă medicul decide că nu este necesară intervenția chirurgicală, poate recomanda medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale și a presiunii asupra anevrismului.
Unele cercetări sugerează că eplerenona (Inspra) ar putea ajuta la prevenirea creșterii și rupturii anevrismelor mici.
Modificări ale stilului de viață
În plus față de medicamente, medicul poate recomanda următoarele schimbări pentru reducerea tensiunii arteriale, dacă este cazul:
- scăderea în greutate
- reducerea consumului de grăsimi saturate
- exerciții fizice regulate
- reducerea consumului de sare
- renunțarea la fumat
- limitarea consumului de alcool
- odihnă suficientă
- gestionarea stresului
- monitorizarea tensiunii arteriale
Intervenție chirurgicală
Chirurgia este singura procedură curativă pentru prevenirea rupturii unui anevrism cerebral. Anevrismul rupt poate fi fatal – aproximativ 25% dintre persoanele care suferă o ruptură mor în primele 24 de ore, iar 50% decedează în decurs de trei luni.
Intervenția chirurgicală poate fi realizată prin clipare neurochirurgicală sau coiling endovascular.
Ambele proceduri implică un risc de complicații. Nu este întotdeauna clar dacă un anevrism nerupt trebuie tratat, iar tratamentul preventiv poate duce la deces în până la 5% dintre cazuri.
Cliparea neurochirurgicală are o rată mai mare de complicații, dar riscul de ruptură pare a fi ușor mai mare după coilingul endovascular.
În timpul clipării neurochirurgicale, chirurgul îndepărtează o parte din osul cranian pentru a accesa creierul. Apoi, plasează mici clipuri metalice pe anevrism pentru a preveni ruperea acestuia.
Coilingul endovascular este o procedură minim invazivă care implică introducerea unui tub lung într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală, și ghidarea acestuia prin fluxul sanguin până la creier. Chirurgul folosește apoi o mică spirală pentru a sigila anevrismul.
Rata de supraviețuire a unui anevrism cerebral nerupt
Rata de supraviețuire pentru un anevrism nerupt depinde de mai mulți factori, precum:
- localizarea exactă a anevrismului
- starea generală de sănătate
- dimensiunea anevrismului
- dacă anevrismul este stabil sau continuă să crească
Potrivit unei analize din 2022, studiile efectuate pe autopsii sugerează că între 50% și 80% dintre anevrisme rămân nerupte pe parcursul vieții unei persoane.
Complicații posibile ale unui anevrism cerebral nerupt
Un anevrism cerebral rupt poate provoca un accident vascular cerebral hemoragic, care este o sângerare gravă în creier. Chiar și în cazul supraviețuirii, un anevrism rupt poate duce la dizabilități permanente, precum:
- dificultăți în înțelegerea sau producerea limbajului
- probleme de mișcare
- paralizie
- dificultăți de mers sau de coordonare
- pierderea sensibilității în anumite părți ale corpului
Viața cu un anevrism cerebral nerupt
Prognosticul pentru un anevrism nerupt depinde de dimensiunea acestuia. Anevrismele mici pot să nu provoace niciodată probleme, iar multe persoane trăiesc întreaga viață fără o ruptură. Anevrismele mai mari de aproximativ 2,5 cm au un risc de aproximativ 6% de a se rupe în fiecare an.
Când un medic poate recomanda evitarea intervenției chirurgicale?
Medicul poate decide să nu recomande cliparea neurochirurgicală dacă pacientul nu este suficient de sănătos pentru o procedură invazivă. Coilingul endovascular este mai puțin invaziv și are, în general, o rată mai mică de complicații.
Când să solicitați ajutor medical
Dacă ați fost diagnosticat cu un anevrism, este important să respectați toate programările de control pentru a verifica dacă anevrismul se mărește în timp.
Sunați la serviciile medicale de urgență sau mergeți la cel mai apropiat spital dacă aveți un diagnostic de anevrism cerebral și prezentați următoarele simptome:
- greață și vărsături
- gât înțepenit
- vedere încețoșată sau dublă
- sensibilitate la lumină
- convulsii
- pleoape căzute
- pierdere a conștienței
- confuzie
Întrebări frecvente despre anevrismele cerebrale nerupte
Ce se întâmplă dacă un anevrism nerupt nu este tratat?
Fără tratament, un anevrism are riscul de a se rupe și de a provoca un accident vascular cerebral. Riscul de ruptură este mai mare pentru anevrismele mari.
Cât de repede cresc anevrismele cerebrale?
Ritmul de creștere al anevrismelor variază semnificativ. Unele anevrisme pot rămâne stabile, în timp ce altele pot continua să crească rapid.
Concluzie
Singura metodă curativă pentru un anevrism cerebral nerupt este intervenția chirurgicală. Deși aceasta implică un risc mic de complicații grave sau deces, riscul este mult mai mare în cazul anevrismelor care se rup.
Nu toate anevrismele necesită tratament, iar decizia de a interveni chirurgical nu este întotdeauna clară. Medicul poate oferi cele mai bune recomandări privind tratamentul sau monitorizarea regulată a anevrismului.