Sari la conținut

Infecțiile respiratorii acute: simptome, cauze și tratament

O bunică și nepotul ei se spală pe mâini cu apă și săpun la chiuvetă într-o baie caldă și luminoasă.
Spală-te des pe mâini cu apă și săpun și evită să îți atingi fața pentru a împiedica pătrunderea microbilor în organism.

Ce este o infecție respiratorie acută? Este o afecțiune care poate îngreuna respirația normală. Aceasta poate afecta fie căile respiratorii superioare (care pornesc de la sinusuri și ajung până la corzile vocale), fie căile respiratorii inferioare (de la corzile vocale până la plămâni).

Acest tip de infecție este deosebit de periculos pentru copii, persoanele vârstnice și cei care au un sistem imunitar slăbit.

Care sunt simptomele infecției respiratorii acute?

Simptomele diferă în funcție de zona afectată — căile respiratorii superioare sau inferioare. Printre cele mai comune manifestări se numără:

  • congestia (nas înfundat sau senzație de încărcare în piept)
  • secrețiile nazale abundente (nas care curge)
  • tusea
  • durerea în gât
  • durerile musculare și articulare
  • oboseala pronunțată

Ia legătura de urgență cu medicul tău dacă apar următoarele semne:

  • febră de peste 39 °C însoțită de frisoane
  • dificultăți de respirație (senzație de sufocare sau respirație șuierătoare)
  • amețeli severe
  • stare de leșin sau pierderea cunoștinței

Ce cauzează infecțiile respiratorii acute?

Infecțiile pot fi provocate de diverși viruși și bacterii, localizându-se în zone diferite ale aparatului respirator.

Cauze și forme ale infecțiilor respiratorii superioare:

  • faringita acută (inflamația gâtului)
  • otita acută (infecția urechii)
  • răceala comună

Cauze și forme ale infecțiilor respiratorii inferioare:

  • bronșita
  • pneumonia
  • bronșiolita (frecventă mai ales la bebeluși și copii mici)

Cine prezintă un risc crescut?

Este aproape imposibil să eviți complet contactul cu virusurile și bacteriile, dar anumiți factori cresc riscul de a dezvolta o formă acută de infecție.

Sistemul imunitar al copiilor și al vârstnicilor este mai vulnerabil în fața agenților patogeni.

Copiii sunt deosebit de expuși din cauza contactului apropiat cu alți copii în colectivități (creșe, grădinițe, școli). În plus, cei mici nu se spală întotdeauna pe mâini regulat, își duc frecvent degetele la gură și se freacă la ochi, ceea ce facilitează transmiterea rapidă a virusurilor.

Persoanele cu boli de inimă sau afecțiuni pulmonare cronice au, de asemenea, o probabilitate mai mare de a contracta o infecție respiratorie severă. Oricine are imunitatea scăzută din cauza unei alte afecțiuni este expus riscurilor. De asemenea, fumătorii prezintă un risc ridicat de îmbolnăvire și au adesea o recuperare mai lentă și mai dificilă.

Cum se diagnostichează infecția respiratorie acută?

În timpul consultației, medicul se va concentra pe modul în care respiri. Acesta va asculta plămânii cu stetoscopul pentru a depista sunete anormale ce pot indica prezența lichidului sau a inflamației. De asemenea, medicul îți va examina nasul, urechile și gâtul.

Dacă suspectează o infecție la nivelul căilor respiratorii inferioare, ar putea fi necesară o radiografie toracică sau o tomografie computerizată (CT) pentru a evalua starea plămânilor.

Alte investigații utile includ pulsoximetria (un mic senzor așezat pe deget care măsoară nivelul de oxigen din sânge) și probele biologice — un exudat nazal sau faringian, ori o probă de spută (secreție expectorată) — pentru a identifica virusul sau bacteria responsabilă de boală.

Cum se tratează infecția respiratorie acută?

În cazul infecțiilor virale, nu există un tratament care să distrugă direct virusul în toate cazurile. Medicul îți va recomanda medicamente pentru ameliorarea simptomelor (cum ar fi antitermice sau descongestionante) și îți va monitoriza evoluția. Dacă diagnosticul indică o infecție bacteriană, ți se vor prescrie antibiotice.

Care sunt posibilele complicații?

Complicațiile unei infecții respiratorii acute pot deveni foarte grave dacă nu sunt tratate la timp, putând duce la afectare permanentă:

  • Stopul respirator: apare atunci când plămânii încetează să mai funcționeze
  • Insuficiența respiratorie: acumularea periculoasă de dioxid de carbon (CO2) în sânge din cauză că plămânii nu mai pot oxigena corect organismul
  • Insuficiența cardiacă congestivă: inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru nevoile corpului

Cum poți preveni infecțiile respiratorii acute?

Deoarece multe dintre aceste infecții nu au un tratament curativ imediat, prevenția rămâne cea mai bună armă pentru a-ți proteja sănătatea.

Vaccinarea (cum ar fi vaccinul ROR împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei sau cel împotriva tusei convulsive) reduce considerabil riscurile. De asemenea, vaccinul gripal sezonier și cel pneumococic oferă o protecție esențială. Discută cu medicul tău de familie despre opțiunile de imunizare potrivite pentru tine și familia ta.

Reguli esențiale de igienă:

  • Spală-te des pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai fost în spații publice.
  • Tușește și strănută întotdeauna în pliul cotului sau într-un șervețel de unică folosință pe care să îl arunci imediat.
  • Evită să îți atingi fața, în special ochii, nasul și gura, pentru a împiedica pătrunderea microbilor în organism.

Este recomandat să eviți fumatul (inclusiv fumatul pasiv) și să ai o alimentație echilibrată, bogată în vitamine. Vitamina C, de exemplu, susține funcționarea sistemului imunitar. Celulele imunitare au nevoie de ea, iar un nivel scăzut de vitamina C poate crește predispoziția la îmbolnăvire. Chiar dacă nu previne întotdeauna infecțiile, s-a dovedit că un aport adecvat poate scurta durata bolii și poate reduce severitatea simptomelor.

Lasă un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.