Testul G6PD: scop, procedură și urmărire

Testul G6PD este utilizat pentru a detecta o deficiență de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD), o enzimă importantă care ajută celulele roșii să funcționeze corect. O deficiență de G6PD poate cauza distrugerea rapidă a celulelor roșii, ceea ce duce la anemie hemolitică.

Scopul testului: Testul este folosit pentru a diagnostica această deficiență, mai ales dacă există simptome precum oboseală extremă, urină închisă la culoare sau icter.

Procedura: Se prelevează o mostră mică de sânge, de obicei dintr-o venă de la braț, pentru analiză în laborator.

Urmărire: Rezultatele testului vor ajuta medicul să stabilească un plan de tratament sau să recomande modificări ale stilului de viață pentru a preveni complicațiile.

Testul G6PD

Ce este un test G6PD?

Un test G6PD măsoară nivelurile de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD), o enzimă din sânge. O enzimă este un tip de proteină importantă pentru funcționarea celulelor.

G6PD ajută celulele roșii din sânge (RBC) să funcționeze normal. De asemenea, protejează aceste celule împotriva substanțelor nocive care se pot acumula atunci când organismul luptă împotriva unei infecții sau din cauza anumitor medicamente. Lipsa G6PD poate face ca celulele roșii să fie mai vulnerabile la distrugere într-un proces numit hemoliză.

Testul G6PD este un test simplu care necesită o probă de sânge. De obicei, este recomandat pentru a verifica deficiențele de G6PD.

De ce se folosește testul G6PD?

Deficiența de G6PD este o tulburare moștenită. Este mai frecventă la bărbații de origine africană, asiatică sau mediteraneană. Este rezultatul unei transmisii recesive legate de cromozomul X, ceea ce înseamnă că afectează mult mai des bărbații decât femeile. Această deficiență poate duce la un tip de anemie cunoscută sub numele de anemie hemolitică. Testul G6PD este adesea utilizat pentru a determina cauzele anemiei hemolitice.

G6PD protejează celulele roșii bogate în oxigen de substanțele chimice numite specii reactive de oxigen (ROS). ROS se acumulează în organism:

  • în timpul unei febre sau infecții
  • când iei anumite medicamente
  • când consumi boabe de fasole fava

Dacă nivelurile de G6PD sunt prea scăzute, celulele roșii nu vor fi protejate de aceste substanțe chimice. Aceste celule vor muri, ceea ce duce la anemie.

Anumite alimente, medicamente, infecții și stres sever pot declanșa un episod hemolitic. Un episod hemolitic reprezintă distrugerea rapidă a celulelor roșii. La persoanele cu anemie hemolitică, organismul nu poate produce suficiente celule roșii pentru a înlocui cele distruse.

Medicul poate recomanda un test G6PD dacă suspectează că ai anemie hemolitică, pe baza unor simptome precum:

  • splină mărită
  • leșin
  • oboseală
  • icter
  • piele palidă
  • ritm cardiac rapid
  • urină roșie sau maro
  • dificultăți de respirație

Testul G6PD este cel mai frecvent solicitat după ce medicul a exclus alte cauze ale anemiei și icterului. Acesta va fi efectuat după ce episodul hemolitic s-a încheiat.

De asemenea, medicul poate solicita testul pentru a monitoriza tratamentele sau pentru a confirma rezultatele altor analize de sânge.

Care sunt riscurile unui test G6PD?

Recoltarea de sânge este o procedură de rutină care rareori provoacă efecte secundare grave. În cazuri foarte rare, riscurile asociate cu recoltarea unei probe de sânge pot include:

  • hematom, adică sângerare sub piele
  • sângerare excesivă
  • leșin
  • infecție la locul unde a fost introdus acul

Cum te pregătești pentru un test G6PD?

Anumite medicamente pot influența rezultatele acestui test. Spune-i medicului tău ce medicamente iei, inclusiv rețete și suplimente nutritive. Este posibil ca medicul să îți recomande să întrerupi administrarea lor înainte de testul G6PD. Testul nu ar trebui efectuat imediat după o transfuzie de sânge, deoarece aceasta poate invalida rezultatele.

Informează-ți medicul dacă ai consumat recent boabe de fasole fava sau dacă ai luat medicamente sulfat. Medicamentele sulfat pot include:

  • medicamente antibacteriene sau antifungice
  • diuretice (pastile pentru eliminarea apei)
  • anticonvulsivante

Medicamentele sulfat pot provoca reacții adverse, mai ales la persoanele cu deficiențe de G6PD.

Testul G6PD poate fi amânat dacă treci printr-un episod hemolitic. Multe celule cu niveluri scăzute de G6PD sunt distruse în timpul unui astfel de episod. Drept urmare, rezultatele testului pot indica în mod fals niveluri normale de G6PD.

Medicul îți va oferi instrucțiuni complete despre cum să te pregătești pentru recoltarea de sânge. Nu va fi necesar să ții post sau să te abții de la a mânca sau bea înainte de testul G6PD.

Cum se efectuează un test G6PD?

Recoltarea de sânge poate fi realizată într-un spital sau într-un centru specializat pentru analize.

O asistentă sau un tehnician va curăța locul înainte de test pentru a preveni contaminarea cu microorganisme de pe piele. Apoi, va pune o manșetă sau un alt dispozitiv de presiune în jurul brațului pentru a face venele mai vizibile.

Tehnicianul va preleva mai multe probe de sânge din brațul tău. La final, va pune tifon și un bandaj peste locul puncției. Probele de sânge vor fi trimise la un laborator pentru analiză. Rezultatele vor fi transmise medicului tău când analiza este finalizată.

Conform Mayo Medical Laboratories, nivelurile normale pentru persoanele cu vârsta de 1 an și peste sunt între 8,8 și 13,4 unități pe gram de hemoglobină (U/gHb).

Ce se întâmplă după un test G6PD?

Medicul tău îți va discuta rezultatele testului G6PD la o consultație ulterioară.

Nivelurile scăzute de G6PD în sânge indică o deficiență moștenită. Nu există un tratament curativ pentru această tulburare. Totuși, poți preveni episoadele hemolitice și simptomele anemiei evitând anumite factori declanșatori.

Factorii declanșatori asociați cu episoadele hemolitice în cazul deficienței de G6PD includ:

  • consumul de boabe de fasole fava
  • medicamente sulfat
  • naftalină, un compus găsit în repelente pentru molii și odorizante pentru toalete

Alți factori potențiali declanșatori includ administrarea de aspirină (Bayer) și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul (Advil).

Există și alte substanțe pe care medicul tău le va identifica și pe care trebuie să le eviți, deoarece pot provoca complicații. Aceste substanțe includ:

  • albastru de metilen
  • nitrofurantoin (Macrobid, Macrodantin), un medicament utilizat pentru tratarea infecțiilor tractului urinar
  • fenacetină, un analgezic
  • primaquina, un medicament antimalaric
  • quercetina, un ingredient prezent în unele suplimente alimentare