Sindromul nasului gol: tratament, simptome și cauze

Ce este sindromul nasului gol?

Majoritatea oamenilor nu au nasuri perfect simetrice. Experții estimează că septul nazal — osul și cartilajul care separă cele două căi nazale — este deviat la până la 80% dintre americani. Unele persoane se nasc cu septul deviat, în timp ce altele dezvoltă această condiție după o accidentare.

Majoritatea oamenilor nu observă deviația septului nazal. Totuși, în unele cazuri, septul este atât de deviat încât provoacă probleme în respirația nazală și duce adesea la infecții sinusale repetate.

Această condiție se numește „devierea de sept nazal”. Uneori, persoanele cu sept deviat au și cornete nazale mărite, care sunt țesuturi moi aflate în peretele nasului. Acestea pot bloca fluxul de aer și pot agrava dificultățile de respirație.

Septoplastia și reducerea cornetelor nazale sunt intervențiile chirurgicale utilizate pentru corectarea septului deviat și a cornetelor mărite. De obicei, aceste operații sunt de rutină, iar pacienții își revin complet. Ele sunt efectuate pentru a îmbunătăți problemele de respirație cauzate de un sept deviat, precum apneea de somn și fluxul de aer anormal.

Totuși, în unele cazuri, persoanele raportează o agravare a respirației după ce pasajele nazale sunt deschise prin intervenție chirurgicală. Alte simptome fizice și chiar psihologice pot apărea, afectând calitatea vieții. Această condiție este numită „sindromul nasului gol”.

Deși mulți medici nu sunt familiarizați cu această condiție și nu știu cum să o diagnosticheze sau să o trateze, unii au făcut progrese în investigarea sa.

Care sunt simptomele sindromului nasului gol?

Simptomele sindromului nasului gol includ:

  • dificultăți de respirație prin nas
  • senzație recurentă de sufocare
  • respirație greoaie sau nevoia de a trage aer adânc
  • uscăciune nazală și formare de cruste
  • dureri de cap
  • sângerări nazale
  • flux de aer scăzut
  • amețeli
  • scăderea simțului mirosului sau gustului
  • lipsa mucusului
  • secreții post-nazale groase care coboară în gât
  • palpitații
  • umflături și dureri nazale
  • oboseală, care poate duce la tulburări de somn și somnolență în timpul zilei din cauza fluxului redus de aer

Simptomele psihologice, precum anxietatea și depresia, pot fi prezente înainte de operație sau pot apărea odată cu simptomele sindromului nasului gol. De asemenea, este comun ca persoanele cu această condiție să aibă dificultăți în a se concentra asupra sarcinilor zilnice din cauza disconfortului constant.

Care sunt cauzele sindromului nasului gol?

Medicii nu sunt complet siguri de ce sindromul nasului gol afectează doar unele persoane care au avut septoplastie și reducerea cornetelor nazale, dar nu și pe altele.

Cercetările recente sugerează că sindromul nasului gol este declanșat de perceperea unor niveluri diferite de presiune și, posibil, temperatură în cele două cavități nazale. Acest lucru poate face dificilă senzația respirației.

Receptorii de presiune sau temperatură din nas pot fi localizați pe cornetele nazale. Se crede că intervențiile chirurgicale perturbă acești receptori și fac ca unele persoane să își piardă capacitatea de a simți respirația nazală. Senzația este agravată de un volum crescut de aer care trece prin cavitatea nazală mărită.

În plus, chirurgia poate elimina o parte din mucusul nazal, care este important pentru reglarea bacteriilor benefice din nas. Fără mucus, poți pierde bacteriile bune și câștiga bacterii dăunătoare. Colonizarea nasului de către bacterii dăunătoare poate agrava simptomele sindromului nasului gol.

Care este istoria acestei condiții?

Sindromul nasului gol este o condiție controversată care nu este recunoscută oficial de comunitatea medicală. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea intervențiilor de septoplastie și reducere a cornetelor nazale sunt considerate de succes.

Mulți medici consideră contrar logicii faptul că o intervenție chirurgicală destinată deschiderii pasajelor nazale ar putea, de fapt, să agraveze capacitatea unei persoane de a respira.

La începutul anilor 2000, specialiștii ORL au început să abordeze această condiție, observând un tipar la persoanele care prezentau simptome ale „sindromului nasului gol”.

Unele persoane erau atât de afectate de incapacitatea de a respira corect încât au încercat sau au comis suicid. De atunci, un număr tot mai mare de specialiști ORL au început să recunoască, să studieze și să trateze această condiție.

Simptomul definitoriu al sindromului nasului gol este un nas care se simte „încărcat” sau „înfundat”, deși pasajele nazale sunt larg deschise. Timpul și uscarea crescută a pasajelor nazale par să agraveze această senzație și alte simptome ale sindromului nasului gol.

Cum este diagnosticat sindromul nasului gol?

Sindromul nasului gol nu este recunoscut oficial ca o condiție medicală, iar studiile asupra acestuia sunt abia la început. Nu au fost încă dezvoltate teste de rutină și de încredere pentru diagnosticarea sindromului nasului gol.

Unii specialiști ORL pot diagnostica această condiție pe baza simptomelor unei persoane și verificând daunele cornetelor nazale printr-o scanare CT. Fluxul de aer al pasajului nazal al unei persoane poate fi, de asemenea, testat. Specialistul poate constata că nasul unei persoane este prea deschis, ceea ce duce la un flux de aer redus.

Totuși, un flux de aer redus poate fi cauzat și de alte condiții. Starea generală de sănătate respiratorie a unei persoane ar trebui evaluată înainte ca un medic să stabilească un diagnostic de sindrom al nasului gol.

Cum este tratat sindromul nasului gol?

Tratamentul poate avea mai multe obiective, inclusiv:

  • umidificarea pasajelor nazale
  • eliminarea bacteriilor dăunătoare din nas
  • creșterea dimensiunii țesutului cornetelor rămase pentru a mări presiunea aerului din nas

Tratamentele comune includ:

  • folosirea unui umidificator acasă
  • locuirea într-un climat cald și umed, în special unul cu aer sărat
  • utilizarea aplicațiilor nazale cu antibiotice pentru a elimina bacteriile dăunătoare
  • aplicarea cremelor hormonale în interiorul nasului pentru a crește dimensiunea țesutului cornetelor
  • administrarea de sildenafil (Viagra) și alte inhibitoare de fosfodiesterază, care pot crește congestia nazală
  • implantarea chirurgicală a unor materiale de umplere pentru a crește dimensiunea cornetelor

Care este perspectiva pentru sindromul nasului gol?

Perspectiva pentru sindromul nasului gol variază în funcție de severitatea simptomelor și de eficacitatea tratamentelor utilizate. Colaborarea cu un specialist ORL și urmarea tratamentului recomandat pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții.

Sindromul nasului gol nu este încă bine înțeles, dar cercetătorii fac progrese în înțelegerea cauzelor sale. Acest lucru i-a condus la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente.

Tratamentele actuale sunt eficiente în reducerea simptomelor sindromului nasului gol. Cheia este să găsești un medic de încredere care să trateze această condiție.