De ce apar balonarea și lipsa poftei de mâncare? Cauze și soluții

Ce trebuie să știi despre aceste simptome

Balonarea abdominală este acea senzație neplăcută de stomac umflat sau prea plin, care poate apărea rapid, în decurs de doar câteva ore. Spre deosebire de acumularea de kilograme, care se produce treptat în timp, balonarea apare brusc, poate fi inconfortabilă sau chiar dureroasă și este adesea însoțită de gaze intestinale (flatulență).

În unele situații, acumularea de gaze poate declanșa și dureri abdominale și râgâieli, accentuate adesea după consumul meselor copioase.

Lipsa poftei de mâncare (inapetența) înseamnă diminuarea sau dispariția dorinței de a mânca. Aceasta poate fi o problemă temporară sau una de lungă durată.

Uneori, aceste două simptome apar în același timp. O serie întreagă de afecțiuni medicale sau tratamente pot provoca simultan balonare și pierderea apetitului.

Care sunt cauzele balonării și ale lipsei poftei de mâncare?

Balonarea apare de obicei atunci când stomacul sau intestinele acumulează prea mult aer ori gaze. Acest lucru se poate întâmpla dacă înghiți prea mult aer în timp ce mănânci sau vorbești, dar și în mod natural, în timpul procesului de digestie.

De asemenea, inflamațiile prelungite ale mucoasei stomacului, precum o gastrită cronică, pot încetini digestia și conduc frecvent la o senzație persistentă de prea plin și inapetență.

Lipsa poftei de mâncare este adesea o reacție a organismului la o boală acută sau un efect secundar al unor tratamente medicale (cum ar fi chimioterapia). De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă, modificările naturale din corp pot duce la scăderea apetitului.

Printre cele mai comune cauze ale balonării asociate cu lipsa apetitului se numără:

• constipația;
• gastroenterita (infecție la nivelul stomacului și intestinelor, de natură virală sau bacteriană);
• giardioza și alte infecții parazitare;
• calculii biliari (pietrele la vezica biliară);
• toxiinfecțiile alimentare;
• insuficiența cardiacă congestivă (inima nu mai pompează sângele eficient);
• sindromul de colon iritabil;
• boala de reflux gastroesofagian (BRGE);
• bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC – o afecțiune pulmonară cronică);
• intoleranțele alimentare, cum ar fi intoleranța la lactoză sau la gluten;
• ocluzia intestinală (blocaj la nivelul intestinelor);
• gastropareza (o afecțiune în care mușchii stomacului nu mai funcționează corect, iar golirea stomacului este întârziată);
• sarcina, în special în primul trimestru;
• anumite medicamente, în special antibioticele sau tratamentele oncologice;
• boala Crohn;
• infecția cu bacteria E. coli;
• sindromul premenstrual (SPM).

În cazuri mai rare, balonarea persistentă și lipsa poftei de mâncare pot fi semne ale unor forme de cancer, precum cel de colon, ovarian, gastric sau pancreatic. În aceste situații, simptomele sunt de regulă însoțite și de o scădere bruscă și neintenționată în greutate.

Când ar trebui să mergi la medic?

Mergi de urgență la medic dacă verși sânge sau dacă observi scaune cu sânge ori de culoare neagră, ca păcura.

O durere abdominală extrem de ascuțită și apărută brusc poate semnala o urgență medicală majoră, cum este o perforație gastrointestinală, ce necesită tratament chirurgical imediat.

Sună imediat la 112 dacă ai dureri în piept, amețeli, transpirații reci sau dificultăți de respirație. Acestea pot fi semnele unui infarct miocardic, care uneori poate fi confundat cu simptomele de reflux gastric sever.

Fă-ți o programare la medicul de familie dacă ai slăbit brusc fără să ții vreo cură de slăbire sau dacă scazi constant în greutate. De asemenea, cere sfatul medicului dacă balonarea și lipsa poftei de mâncare reapar des sau persistă mai multe zile la rând, chiar dacă nu ai alte simptome severe. În timp, lipsa alimentației adecvate poate duce la malnutriție.

Cum se tratează aceste simptome?

Pentru a scăpa de balonare și pentru a-ți recăpăta pofta de mâncare, medicul va trebui să descopere și să trateze cauza exactă. Consultul începe de regulă cu întrebări despre istoricul tău medical și stilul de viață. Medicul îți poate recomanda analize de sânge, de scaun, de urină sau investigații imagistice (cum ar fi o ecografie abdominală).

Aceste teste sunt esențiale pentru a diferenția simpla retenție de gaze de o adevărată umflătură abdominală cauzată de acumularea de lichid sau de alte formațiuni.

Planul de tratament va depinde de diagnosticul stabilit:

• Pentru sindromul de colon iritabil: medicul îți poate recomanda schimbări în dietă, suplimente cu probiotice (bacterii benefice care ajută flora intestinală) sau medicamente antispastice pentru reducerea crampelor, precum și tratamente specifice pentru constipație sau diaree.
• Pentru boala de reflux gastroesofagian: pot fi utile medicamentele antiacide, inhibitorii de pompă de protoni sau blocantele H2, care reduc aciditatea din stomac. Medicul îți poate recomanda, de asemenea, să slăbești (dacă ai kilograme în plus) și să ridici capul patului cu aproximativ 15 centimetri în timpul somnului.
• Pentru probleme mai grave: afecțiuni precum ocluzia intestinală sau tumorile pot necesita intervenții chirurgicale.

Ce poți face acasă pentru a te simți mai bine?

Pe lângă recomandările medicului, există câțiva pași simpli care te pot ajuta să reduci disconfortul:

Dacă ai slăbit involuntar din cauza apetitului scăzut și dorești să revii la greutatea optimă, poți urma un ghid despre cum să câștigi în greutate într-un ritm echilibrat și blând cu stomacul.

• Hidratează-te și fă mișcare: Dacă simptomele au apărut după o masă copioasă, o plimbare ușoară și un consum adecvat de apă pot stimula digestia și pot combate constipația.
• Mănâncă puțin și des: Dacă ai o ușoară indigestie sau o infecție digestivă, alege alimente ușoare, care nu irită stomacul – cum ar fi supele clare, pâinea prăjită, orezul fiert sau biscuiții simpli. Pe măsură ce stomacul se liniștește, pofta de mâncare va reveni treptat.
• Remedii fără rețetă: Produsele pe bază de simeticonă pot ajuta la eliminarea gazelor, iar antiacidele uzuale pot calma senzația de arsură sau aciditatea crescută.

Cum poți preveni balonarea și lipsa poftei de mâncare?

Dacă ai observat că anumite alimente îți provoacă balonare, încearcă să le reduci sau să le eviți. Printre cele mai cunoscute alimente care produc gaze se numără:

• fasolea și lintea;
• varza, varza de Bruxelles și broccoliul;
• napii și ridichile;
• lactatele (în cazul celor cu intoleranță);
• mâncărurile foarte grase sau prăjite;
• guma de mestecat și bomboanele fără zahăr (care conțin îndulcitori ce pot fermenta în intestin);
• berea și băuturile carbogazoase.

Iată și alte obiceiuri utile:

• Ține un jurnal alimentar: Notează ce mănânci și când apar simptomele, pentru a identifica mai ușor alimentele problematice. Nu elimina însă grupe întregi de alimente fără să discuți mai întâi cu medicul, pentru a nu risca deficiențe nutriționale.
• Mănâncă în tihnă: Mestecă încet, evită mesele grăbite sau excesive și nu te întinde în pat imediat după ce ai mâncat. Stai așezat în poziție dreaptă cel puțin 30–60 de minute după masă.
• Atenție la analgezice: Dacă suferi de reflux gastric, evită antiinflamatoarele precum aspirina, ibuprofenul sau naproxenul, deoarece pot irita mucoasa stomacului. Paracetamolul este, de regulă, o opțiune mai blândă pentru calmarea durerilor.