Adenopatia reprezintă umflarea ganglionilor limfatici. Aceasta este, de cele mai multe ori, semnul că organismul tău luptă împotriva unei infecții, dar poate indica și alte probleme de sănătate. Tratamentul depinde întotdeauna de cauza care a dus la apariția ei.
Deși multă lume folosește expresia „glande umflate”, ganglionii limfatici nu sunt glande propriu-zise, deoarece nu produc substanțe precum transpirația, lacrimile sau hormonii. Cu toate acestea, termenul medical de adenopatie (sau limfadenopatie) se referă cel mai frecvent la mărirea în volum a acestor ganglioni.
În corpul tău există aproximativ 600 de ganglioni limfatici, mici formațiuni în formă de boabă de fasole, conectați printr-o rețea prin care circulă un lichid numit limfă. Aceștia fac parte din sistemul imunitar și joacă un rol esențial în menținerea sănătății: filtrează lichidele din țesuturi, ajută la eliminarea virusurilor și bacteriilor și produc celule albe (leucocite) care luptă împotriva bolilor.
În majoritatea cazurilor, ganglionii se umflă atunci când organismul luptă cu o infecție virală sau bacteriană. Ei se încarcă cu celule imunitare, microbi și lichid, mărindu-și volumul. Rareori, umflarea ganglionilor poate fi provocată de afecțiuni mai grave.
Cum recunoști ganglionii limfatici umflați
Din sutele de ganglioni pe care îi ai, doar o parte pot fi simțiți la atingere. Cei mai apropiați de suprafața pielii se află la nivelul gâtului, la subraț, la ceafă, în zona abdomenului și în zona inghinală. Când aceștia se măresc, îi poți palpa și uneori chiar observa cu ochiul liber.
Iată ce poți observa în mod obișnuit:
- umflături sub piele de mărimea unui bob de mazăre sau a unei boabe de fasole;
- sensibilitate sau durere atunci când îi atingi;
- roșeață și o senzație de căldură la nivelul pielii de deasupra ganglionului.
Alte simptome asociate
Dacă ganglionii tăi sunt umflați din cauza unei infecții, s-ar putea să ai și alte manifestări tipice:
- nas care curge sau este înfundat;
- durere în gât;
- durere de ureche;
- febră;
- stare generală de oboseală.
După ce infecția trece, ganglionii revin de regulă la dimensiunea lor normală.
Mergi de urgență la medic dacă ai dificultăți la înghițire sau la respirație.
De asemenea, programează o consultație dacă observi oricare dintre următoarele semne:
- ganglioni umflați în mai multe zone ale corpului în același timp (de exemplu, la gât, la subraț și inghinal);
- ganglioni care rămân măriți mai mult de două săptămâni;
- ganglioni tari, duri la atingere sau care par fixați și nu se mișcă atunci când apeși pe ei;
- ganglioni care cresc rapid în dimensiuni;
- scădere inexplicabilă în greutate;
- transpirații nocturne abundente sau febră prelungită.
Care sunt cauzele adenopatiei?
Cea mai frecventă cauză este o infecție virală, cum ar fi o răceală obișnuită sau gripa. O altă cauză des întâlnită o reprezintă infecțiile bacteriene, de exemplu amigdalita streptococică. Mai rar, ganglionii se pot umfla în urma unor leziuni, a unor boli autoimune sau a unui tip de cancer.
Cauze infecțioase
Cele mai multe cazuri apar pe fondul unei infecții cu virusuri sau bacterii. De cele mai multe ori, se umflă ganglionii aflați cel mai aproape de locul infecției. De exemplu, dacă ai o infecție în gât, se vor mări ganglionii de la nivelul gâtului.
Printre infecțiile care pot duce la umflarea ganglionilor se numără:
- răceala comună și gripa;
- faringita sau amigdalita;
- rujeola (pojarul);
- infecțiile urechii (otita);
- abcesele sau infecțiile dentare;
- mononucleoza infecțioasă;
- infecțiile cutanate sau rănile infectate;
- boala Lyme;
- infecția cu HIV.
Cauze neinfecțioase
Adenopatia poate apărea și din alte motive, de la traumatisme fizice până la boli inflamatorii:
- Leziuni și răni: pe măsură ce corpul încearcă să vindece o rană și să prevină infectarea, ganglionii din apropiere se pot mări.
- Anumite medicamente: tratamente precum fenitoina (un antiepileptic) sau medicamentele pentru prevenirea malariei pot determina umflarea ganglionilor.
- Poliartrita reumatoidă: o boală autoimună care provoacă inflamații la nivelul articulațiilor și al altor organe.
- Lupusul eritematos sistemic: o afecțiune autoimună ce cauzează inflamație în articulații, piele și organe interne.
- Sarcoidoza: o boală caracterizată prin formarea unor mici noduli inflamatori (granuloame) în diferite părți ale corpului, cel mai frecvent la nivelul plămânilor.
Poate fi vorba despre cancer?
Deși ganglionii se pot mări și din cauza unui cancer, o infecție simplă rămâne de departe cea mai probabilă explicație.
În cazuri rare, adenopatia poate semnala:
- Un limfom: un tip de cancer care își are originea chiar în sistemul limfatic;
- O leucemie: un cancer al sângelui și al măduvei osoase, care poate afecta și ganglionii.
Mult mai des, celulele canceroase pornesc dintr-o altă zonă a corpului și se răspândesc (metastazează) la nivelul ganglionilor limfatici.
Dacă ai ganglioni umflați însoțiți de scădere în greutate, vânătăi sau sângerări apărute ușor, febră și oboseală care persistă de săptămâni întregi ori transpirații abundente în timpul nopții, mergi neapărat la medic.
Indiferent de motiv, ganglionii umflați sunt un semn că organismul tău reacționează la ceva. Cel mai des este vorba despre o infecție minoră, însă dacă umflătura nu trece sau ai alte simptome îngrijorătoare, cere întotdeauna sfatul unui specialist.
Cum se diagnostichează adenopatia?
Ganglionii umflați nu reprezintă o boală în sine, ci un simptom al unei alte probleme de sănătate.
Medicul va dori mai întâi să afle dacă adenopatia este localizată (afectează o singură zonă a corpului) sau generalizată (este prezentă în două sau mai multe zone). Dacă ganglionii sunt măriți în tot corpul, se va căuta o afecțiune sistemică.
Pentru a stabili diagnosticul corect, medicul poate recomanda următoarele etape:
- Discuția clinică (anamneza): te va întreba de cât timp sunt umflați ganglionii, ce alte simptome ai, când au început acestea și ce tratamente urmezi.
- Examenul fizic: va palpa ganglionii de sub piele pentru a le verifica dimensiunea, textura, dacă sunt dureroși sau dacă zona este caldă. Poziția, consistența și mărimea lor oferă indicii importante.
- Analize de sânge: pot fi necesare pentru a confirma sau exclude anumite infecții sau afecțiuni inflamatorii.
- Investigații imagistice: radiografiile, ecografiile sau tomografia computerizată (CT) ajută la depistarea surselor de infecție sau a eventualelor tumori.
- Biopsia ganglionară: dacă este necesar, medicul poate recolta o mică probă de țesut cu ajutorul unui ac fin sau poate îndepărta un ganglion întreg pentru a fi analizat la microscop.
Opțiuni de tratament
Medicul nu va trata direct ganglionii măriți, ci afecțiunea care a provocat inflamarea lor.
Dacă ganglionii sunt sensibili sau dureroși, poți folosi câteva remedii simple acasă pentru a-ți calma disconfortul:
- Comprese călduțe: aplică pe zona afectată un prosop curat înmuiat în apă călduță.
- Comprese reci: dacă pielea este iritată sau inflamată, o compresă rece poate reduce senzația de tensiune și durere.
- Medicamente pentru durere: analgezicele și antiinflamatoarele eliberate fără rețetă, precum ibuprofenul sau paracetamolul, te pot ajuta să te simți mai bine.
- Odihnă: oferă-i corpului tău timpul necesar pentru a se reface în urma bolii.
Dacă umflarea este provocată de o infecție virală obișnuită, tratamentul cu antibiotice nu este eficient și nu este recomandat. În schimb, dacă este vorba despre o infecție bacteriană, medicul îți va prescrie antibioticul potrivit.
Afecțiunile mai complexe, cum ar fi bolile autoimune (lupusul, artrita) sau afecțiunile oncologice, necesită scheme speciale de tratament stabilite împreună cu medicii specialiști.
La ce să te aștepți pe termen lung
Evoluția depinde exclusiv de cauza care a dus la mărirea ganglionilor. Dacă adenopatia este urmarea unei simple răceli sau a unei mici infecții, ganglionii vor reveni treptat la normal după vindecare. Dacă la mijloc se află o problemă mai serioasă, respectarea planului de tratament recomandat de medic te va ajuta să ții boala sub control și să te recuperezi.
