Cu toții înghițim puțin aer atunci când vorbim, mâncăm sau râdem. Totuși, persoanele care suferă de aerofagie înghit o cantitate mult prea mare de aer, ceea ce duce la apariția unor simptome digestive neplăcute.
Aerofagia este termenul medical folosit pentru înghițirea excesivă și repetată de aer. Aceasta poate fi cronică (pe termen lung) sau acută (pe termen scurt) și poate fi declanșată atât de factori fizici, cât și psihologici. Printre cele mai frecvente manifestări se numără distensia abdominală (senzația că burta se umflă), balonarea, eructațiile (râgâielile) și flatulența (eliminarea de gaze).
Care sunt simptomele aerofagiei?
În fiecare zi înghițim în jur de 2 litri de aer doar mâncând și bând lichide. Eliminăm aproximativ jumătate din această cantitate prin eructație. Restul aerului trece prin intestinul subțire și ajunge să fie eliminat prin rect sub formă de gaze. Pentru majoritatea oamenilor, acest proces este natural și nu pune probleme. În schimb, persoanele cu aerofagie acumulează mult mai mult aer și se confruntă cu un disconfort vizibil.
Studiile arată că peste 50% dintre persoanele cu aerofagie acuză eructații frecvente, aproape o treime suferă de balonare, iar aproximativ 20% au dureri abdominale și o senzație pronunțată de abdomen umflat. Cercetările arată, de asemenea, că această umflare a abdomenului tinde să fie mai redusă dimineața (cel mai probabil datorită gazelor eliminate inconștient în timpul somnului) și se accentuează treptat pe parcursul zilei. Alte semne includ înghițirea zgomotoasă a aerului și flatulența frecventă.
În mod normal, o persoană elimină gaze de aproximativ 13 până la 21 de ori pe zi, însă această frecvență crește considerabil la cei care suferă de aerofagie.
Este aerofagie sau indigestie?
Deși aerofagia are multe simptome comune cu indigestia — în special senzația de disconfort în partea superioară a abdomenului —, este vorba despre două afecțiuni diferite. Spre deosebire de cei cu aerofagie, persoanele care au o indigestie se confruntă mai des cu următoarele manifestări:
- senzație de greață
- vărsături
- senzație de preaplin chiar și după ce au mâncat foarte puțin
- scădere neintenționată în greutate
Care sunt cauzele apariției aerofagiei?
Controlul cantității de aer pe care o înghițim pare un lucru simplu și automat, dar din diverse motive pot apărea dezechilibre. Cauzele aerofagiei pot fi împărțite în trei mari categorii:
1. Cauze mecanice și obiceiuri zilnice
Modul în care respiri, mănânci și bei influențează direct cantitatea de aer care ajunge în stomac. Printre obiceiurile care favorizează aerofagia se numără:
- mâncatul pe fugă (de exemplu, când iei o nouă înghițitură înainte de a o mesteca și înghiți bine pe cea anterioară)
- vorbitul în timpul mesei
- mestecatul gumei
- băutul cu paiul (acțiunea de aspirare atrage mai mult aer)
- fumatul (tot din cauza mișcării de aspirare)
- respirația predominant pe gură
- efortul fizic intens
- consumul de băuturi carbogazoase
- purtarea unor proteze dentare nepotrivite sau instabile
2. Cauze medicale
Persoanele care suferă de anumite afecțiuni și au nevoie de aparate medicale care să le susțină respirația sunt mai predispuse la aerofagie.
Un exemplu frecvent este utilizarea ventilației non-invazive, adică acele dispozitive de asistență respiratorie care funcționează fără a fi nevoie de un tub introdus în căile respiratorii.
Cel mai des utilizat este aparatul CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii), recomandat persoanelor cu apnee obstructivă de somn. Apneea de somn este o afecțiune în care căile respiratorii se blochează temporar în timpul nopții din cauza relaxării mușchilor din spatele gâtului, oprind respirația și fragmentând somnul.
Aparatul CPAP livrează un flux constant de aer sub presiune printr-o mască. Dacă presiunea este reglată prea sus sau dacă ai nasul înfundat, există riscul de a înghiți mult aer, ceea ce duce la aerofagie. Studiile indică faptul că până la 50% dintre utilizatorii de aparate CPAP dezvoltă cel puțin un simptom de aerofagie.
De asemenea, persoanele cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) sau cele cu anumite forme de insuficiență cardiacă pot avea un risc crescut.
3. Cauze psihologice și emoționale
Studiile comparative arată că anxietatea este de aproximativ trei ori mai frecventă la persoanele cu aerofagie decât la cele cu indigestie simplă. Într-o cercetare dedicată, pacienții monitorizați au avut mult mai puține eructații atunci când nu știau că sunt urmăriți, comparativ cu momentele în care erau conștienți de evaluare. Specialiștii consideră că înghițirea aerului poate deveni un gest inconștient, un răspuns automat pe care organismul îl folosește pentru a face față stresului sau anxietății.
Cum se pune diagnosticul?
Pentru că aerofagia împarte multe simptome cu afecțiuni digestive frecvente — cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (BRGE), alergiile alimentare sau obstrucțiile intestinale —, medicul va dori mai întâi să excludă aceste probleme. Dacă investigațiile nu evidențiază o cauză fizică pentru tulburările tale digestive, iar simptomele continuă, se poate stabili diagnosticul de aerofagie.
Cum se tratează aerofagia?
Deși medicii pot recomanda uneori substanțe pe bază de simeticonă sau dimeticonă pentru a ajuta la spargerea bulelor de gaz din intestine, tratamentul medicamentos are un rol limitat.
Cele mai bune rezultate se obțin prin logopedie (care ajută la corectarea modului de respirație în timpul vorbirii) și prin terapia comportamentală. Aceste tehnici te ajută să:
- devii conștient de momentele în care înghiți aer în mod inutil
- înveți să respiri lent și profund, folosind diafragma
- găsești metode eficiente de relaxare pentru a reduce stresul și anxietatea
Studiile clinice arată că terapia axată pe reeducarea respirației și a deglutiției (înghițirii) poate reduce considerabil numărul de eructații involuntare, iar beneficiile se mențin foarte bine și pe termen lung.
Ce poți face acasă pentru a reduce simptomele?
Pentru a reduce sau chiar a elimina disconfortul provocat de aerofagie este nevoie de puțină atenție și disciplină. Iată câteva măsuri simple pe care le poți aplica zilnic:
- ia înghițituri mici și mestecă mâncarea pe îndelete înainte de a o înghiți
- mănâncă întotdeauna cu gura închisă
- fii atent la modul în care înghiți alimentele și lichidele
- respiră rar, lent și adânc
- evită să respiri pe gură în timpul activităților de zi cu zi
- renunță la obiceiurile care cresc aportul de aer: fumatul, guma de mestecat și băuturile carbogazoase
- mergi la stomatolog dacă proteza dentară este instabilă sau nu se fixează bine
- dacă folosești un aparat CPAP, cere medicului să verifice reglajul presiunii și etanșeitatea măștii
- acordă atenție gestionării stresului și a stărilor de anxietate
Care sunt perspectivele pe termen lung?
Nu trebuie să te resemnezi cu disconfortul provocat de aerofagie. Deși poate fi deranjantă și îți poate afecta starea de bine, există soluții clare și eficiente prin care poți limita sau chiar opri definitiv înghițirea excesivă de aer. Discută cu medicul tău de familie sau cu un gastroenterolog pentru a primi sfaturi adaptate situației tale.
