Keratita cu Acanthamoeba: cauze, simptome și cum te poți proteja

Keratita cu Acanthamoeba este o infecție a ochilor extrem de rară, dar deosebit de gravă. Aceasta afectează în special persoanele care poartă lentile de contact. Un diagnostic rapid și un tratament corect pot preveni pierderea definitivă a vederii, însă medicii o pot confunda la început cu alte afecțiuni oculare.

Această infecție este provocată de un parazit microscopic numit Acanthamoeba și a fost diagnosticată pentru prima dată în anul 1974. Infecția se dezvoltă la nivelul corneei — învelișul transparent din partea din față a ochiului, care acoperă irisul și pupila. Fără un tratament început la timp, afecțiunea poate afecta vederea în mod ireversibil.

Purtătorii de lentile de contact sunt cei mai expuși riscului. Specialiștii estimează că infecția afectează între 1 și 33 de persoane dintr-un milion de purtători de lentile în fiecare an.

Diagnosticarea poate fi dificilă, deoarece simptomele seamănă foarte mult cu cele ale altor infecții oculare comune. O întârziere în stabilirea diagnosticului poate agrava boala și poate duce la complicații serioase.

Află în continuare cum apare această infecție rară, ce simptome provoacă și cum îți poți proteja vederea.

Ce cauzează keratita cu Acanthamoeba?

Keratita reprezintă inflamarea corneei. Keratita cu Acanthamoeba apare atunci când corneea este infectată cu un microorganism unicelular (un parazit) numit Acanthamoeba.

Acest parazit este foarte răspândit în mediul înconjurător și se găsește în sol și în apă pe tot globul. Majoritatea oamenilor intră în contact cu el fără să se îmbolnăvească vreodată. Totuși, el poate supraviețui cu ușurință în diverse surse de apă, cum ar fi:

• lacuri și bălți
• piscine și ștranduri
• căzi cu hidromasaj (jacuzzi)
• soluții nesterile sau contaminate pentru lentilele de contact

Deși rămâne o boală rară, numărul de cazuri diagnosticate este în creștere în ultimii ani.

Cele mai frecvente cauze ale apariției infecției sunt rănirea ușoară a corneei (zgârieturi fine) sau expunerea ochiului la apă contaminată — de exemplu, folosirea apei de la robinet pentru clătirea lentilelor ori purtarea acestora în piscină sau la duș.

Cine prezintă cel mai mare risc?

Persoanele care poartă lentile de contact au cel mai mare risc de a dezvolta această infecție. Studiile arată că până la 85% dintre persoanele afectate sunt purtătoare de lentile.

Afecțiunea apare cel mai des la tineri și la persoanele de vârstă mijlocie. Cei cu un sistem imunitar slăbit au un risc mai mare de complicații, însă infecția se poate instala la fel de ușor și la persoanele cu o imunitate perfect sănătoasă.

Care sunt simptomele keratitei cu Acanthamoeba?

De regulă, infecția afectează un singur ochi, deși în cazuri rare poate apărea la ambii. Simptomele tind să progreseze treptat, devenind tot mai deranjante în timp.

Semnele acestei afecțiuni sunt similare cu ale altor infecții ale ochiului și pot include:

• durere oculară (adesea mai intensă decât ar indica aspectul ochiului)
• ochi roșu și iritat
• vedere încețoșată
• lăcrimare excesivă
• senzația că ai ceva în ochi (corp străin)
• sensibilitate pronunțată la lumină (fotofobie)

Dacă nu este tratată corect și la timp, infecția poate provoca complicații grave, cum ar fi:

• glaucom (creșterea periculoasă a presiunii din interiorul ochiului)
• cataractă
• deteriorarea irisului
• pierderea parțială sau totală a vederii
• leziuni permanente și cicatrici pe cornee
• vasculită retiniană (inflamația vaselor de sânge din retină)

Când trebuie să mergi la medic

Este foarte important să mergi la un control oftalmologic imediat ce observi semnele unei infecții la ochi. Medicul va stabili dacă problema ta este provocată de:

• o bacterie
• un virus
• un parazit
• o ciupercă (fung)

Fii sincer cu medicul și povestește-i cum îți îngrijești și cum porți lentilele de contact. Identificarea cauzei exacte permite începerea rapidă a tratamentului corect și îți protejează vederea pe termen lung.

Cum se diagnostichează infecția?

Diagnosticul este stabilit de către medicul oftalmolog. Totuși, boala poate fi greu de recunoscut doar după simptome, fiind atât de rară.

În multe situații, între 75% și 90% dintre pacienți primesc inițial un alt diagnostic. Spre exemplu, studiile arată că aproape jumătate dintre cazuri sunt confundate la început cu keratita herpetică (provocată de virusul herpes simplex).

Consultul începe printr-o examinare detaliată a ochiului la biomicroscop și o discuție despre istoricul tău medical și obiceiurile legate de lentilele de contact.

Dacă există suspiciunea de Acanthamoeba, medicul poate efectua investigații specifice:

• Raclajul corneean: După amorțirea ochiului cu picături anestezice, medicul recoltează delicat o cantitate mică de celule de pe suprafața corneei. Proba este trimisă la laborator pentru a identifica prezența parazitului.
• Microscopia confocală: Această procedură folosește o tehnologie optică specială pentru a crea imagini de mare rezoluție ale straturilor corneei. Ea permite medicului să vizualizeze direct parazitul și este considerată una dintre cele mai rapide metode de diagnostic, atunci când clinica dispune de acest echipament.

Cum se tratează keratita cu Acanthamoeba?

Tratamentul principal constă în aplicarea de picături oftalmice antimicrobiene speciale (pe bază de diamidine și biguanide), preparate de multe ori în farmacii cu laborator propriu.

În primele zile de tratament, picăturile trebuie puse de obicei foarte des, chiar la fiecare oră, inclusiv noaptea, iar ulterior administrarea se face la intervale de 3 ore. Tratamentul complet este de durată și poate continua între 6 luni și un an.

Pentru a preveni adaptarea și rezistența parazitului, medicii combină adesea două tipuri de picături. Uneori se pot asocia și antibiotice locale (cum este neomicina).

În stadiile avansate, dacă medicamentele nu opresc evoluția bolii sau dacă pe cornee s-au format cicatrici extinse, poate fi necesar un transplant de cornee (înlocuirea corneei afectate cu țesut sănătos de la un donator).

Cum poți preveni infectarea?

Poți reduce semnificativ riscul de keratită dacă eviți contactul ochilor cu apa netratată și dacă îți protejezi ochii de traumatisme.

Dacă folosești lentile de contact, ține cont de aceste reguli de bază pentru a-ți păstra ochii sănătoși:

• Spală-te bine pe mâini cu apă și săpun și usucă-le complet înainte de a atinge lentilele.
• Păstrează și curăță lentilele respectând cu strictețe instrucțiunile specialistului.
• Dezinfectează lentilele exclusiv cu soluții speciale, sterile, recomandate de oftalmolog.
• Nu curăța și nu clăti niciodată lentilele sau recipientul lor cu apă de la robinet.
• Scoate întotdeauna lentilele înainte de a intra la duș, în cadă, la piscină, în mare sau în jacuzzi.
• Înlocuiește lentilele și recipientul la intervalele recomandate (nu le folosi peste termen).
• Nu împrumuta niciodată lentilele de contact altei persoane.
• Evită să dormi cu lentilele la ochi, cu excepția cazului în care medicul ți-a recomandat un model conceput special pentru acest lucru.
• Mergi periodic la consult oftalmologic pentru verificarea sănătății ochilor.

La ce să te aștepți pe termen lung?

Vindecarea acestei infecții cere timp și răbdare, fiind un proces mai lung decât în cazul conjunctivitelor sau keratitelor bacteriene obișnuite. Unele persoane pot rămâne cu o vedere scăzută sau cu mici cicatrici pe cornee. Totuși, un diagnostic pus din timp crește considerabil șansele unei vindecări complete.

Cercetările arată că perioada medie de vindecare poate depăși 12 luni, în special dacă s-au format deja leziuni adânci pe cornee (ulcere corneene).

Persoanele care ajung la medic și primesc diagnosticul corect în primele 30 de zile de la apariția simptomelor se recuperează mult mai repede și au un risc mult mai mic de complicații de durată.

De reținut

Keratita cu Acanthamoeba este o infecție oculară rară, dar periculoasă, cauzată de un parazit microscopic din apă și sol. Dacă nu este tratată la timp, poate afecta grav vederea.

Cei mai expuși sunt purtătorii de lentile de contact. O igienă riguroasă a mâinilor, folosirea exclusivă a soluțiilor sterile și evitarea contactului lentilelor cu apa sunt cele mai sigure metode prin care îți poți proteja ochii.