Sistemul tău imunitar este echivalentul corpului tău cu o armată, dedicat să apere împotriva oricărei amenințări, fie ea internă sau externă. Are niște „soldați” foarte interesanți care fac posibilă această apărare.
Sistemul imunitar protejează împotriva bolilor, infecțiilor și ajută la recuperarea după o accidentare.
Cuprins:
Un râu de sânge și limfă
Sistemul imunitar este un sistem complex de apărare, alimentat de cinci litri de sânge și limfă. Limfa este un lichid clar și incolor, care trece prin toate țesuturile corpului.
Împreună, aceste două lichide transportă toate componentele sistemului imunitar, astfel încât acestea să-și poată face treaba.
Celule albe (cavaleri albi)
Așa cum cavalerii albi înfruntă dragonii, celulele albe din sânge intră în „luptă” la primul semn de probleme. Există două tipuri diferite de celule albe: fagocite și limfocite.
Fagocitele se pot deplasa prin vasele de sânge și țesuturi pentru a absorbi sau „înghiți” invadatorii. Fagocitele țintesc organismele care provoacă boli (numite agenți patogeni) și toxinele — substanțe naturale produse de unele organisme ca formă de protecție. Uneori, după ce o fagocită absoarbe un agent patogen, eliberează o substanță chimică care ajută limfocitele să identifice tipul de agent patogen.
Fiecare agent patogen poartă un anumit tip de antigen, iar fiecare limfocit din corpul tău poartă anticorpi destinați să lupte împotriva antigenilor. Există trei tipuri principale de limfocite: celulele B, celulele T și celulele ucigașe naturale.
- Celulele B creează anticorpi care atacă bacteriile, virusurile și toxinele care intră în corp.
- Celulele T distrug celulele din corp care au fost infectate de virusuri sau care au devenit canceroase.
- Celulele ucigașe naturale au un rol similar cu celulele T, dar, în loc să producă anticorpi, eliberează o enzimă specială care distruge celulele infectate sau canceroase.
Sistemul de memorie al sistemului imunitar
Corpul tău creează anticorpi noi de fiecare dată când este infectat cu un antigen necunoscut. Dacă același antigen te infectează a doua oară, corpul tău poate crea rapid copii ale anticorpului corespunzător pentru a-l distruge.
Aceste „soldați curajoși” trăiesc doar câteva săptămâni, așa că e bine că sunt mulți dintre ei — o singură picătură de sânge poate conține până la 25.000 de celule albe!
Febra și inflamația sunt semne bune
Febra și inflamația pot fi neplăcute, dar arată că organismul își face treaba. Febra eliberează celulele albe din sânge, crește metabolismul și împiedică anumite organisme să se înmulțească.
Inflamația apare atunci când fiecare celulă deteriorată eliberează histamine. Acestea dilată pereții celulelor, ceea ce duce la roșeață, căldură, durere și umflare. Astfel, corpul limitează efectele iritantului.
Dormi acum sau vei regreta mai târziu
Ai fost extrem de ocupat și acum te-ai trezit răcit? Sistemul tău imunitar îți cere „răzbunare.”
Dacă nu dormi mai mult de cinci ore pe noapte, sistemul imunitar poate deveni „deprimat,” la fel ca și tine. Acest lucru te face mai susceptibil la răceală, gripă și alte infecții.
Puțin soare este benefic
Expunerea la lumina solară ajută corpul să producă vitamina D, care protejează împotriva depresiei, bolilor de inimă și a anumitor tipuri de cancer. Este benefică și pentru persoanele cu tulburări autoimune.
O persoană cu pielea deschisă are nevoie doar de aproximativ 10 minute de soare într-o zi însorită pentru a obține vitamina D necesară. Totuși, prea mult soare poate provoca daune temporare sistemului imunitar și poate duce la cancer de piele. Este bine să iei puțin soare, dar trebuie să îți protejezi pielea dacă planifici să petreci timp afară.
Experții în îngrijirea pielii recomandă tuturor să folosească o cremă de protecție solară cu spectru larg UVA și UVB, cu un factor de protecție solară (SPF) de 30 sau mai mare, și rezistentă la apă. Când soarele este foarte puternic, ar trebui să porți și haine de protecție, cum ar fi:
– cămăși cu mâneci lungi
– pantaloni lungi
– pălării cu boruri largi
– ochelari de soare
De asemenea, stai mai mult la umbră atunci când razele soarelui sunt cele mai puternice, între orele 10:00 și 14:00.
Stresul dăunează sistemului imunitar
Sistemul imunitar este pregătit să facă față provocărilor, dar poate suporta doar până la un anumit punct. Stresul are un impact semnificativ asupra acestuia. În perioadele de stres, glanda suprarenală eliberează cortizol, adrenalină și alți hormoni de stres, care ajută corpul să gestioneze situațiile dificile.
De obicei, cortizolul este benefic deoarece reduce inflamația provocată de reacțiile imunitare cauzate de stres. Însă, dacă o persoană este constant stresată, hormonii de stres pot afecta modul în care funcționează corpul pe termen lung, crescând riscul unor probleme de sănătate, cum ar fi:
– anxietatea
– depresia
– problemele digestive
– bolile de inimă
– tulburările de somn
– creșterea în greutate
– problemele de memorie și concentrare
Este important să găsești modalități sănătoase de a gestiona stresul. Reducerea stresului pe termen lung scade riscul apariției acestor probleme de sănătate. Câteva modalități eficiente de a reduce stresul includ:
– meditația
– yoga
– acupunctura
– terapia prin discuții
– terapia prin artă
– exercițiile fizice
– o alimentație sănătoasă
Râsul ajută sistemul imunitar
Se spune că râsul este cel mai bun medicament, și există un sâmbure de adevăr în asta. Râsul eliberează dopamină și alte substanțe care induc o stare de bine în creier, reducând astfel stresul. Douăzeci de minute de râs pe zi nu vor ține medicul departe, dar pot ajuta sistemul imunitar să funcționeze mai bine.
Germenii contribuie la sănătate
Intestinul este plin de bacterii și alte elemente care ajută digestia. Deși germenii din exterior sunt priviți ca fiind dăunători, unii dintre aceștia sunt necesari pentru a menține sănătatea. Sistemul imunitar se adaptează și, odată ce intră în contact cu o substanță străină, o atacă și „o ține minte.” De exemplu, în cazul rujeolei, o singură infecție este suficientă pentru a asigura protecție pe viață.
Alergiile
Persoanele care se confruntă cu alergii sezoniere probabil că ar vrea să scape de fiecare particulă de polen din jur. Aceste particule microscopice determină eliberarea de histamine, care provoacă simptomele alergiilor. Alergiile apar atunci când corpul confundă o substanță inofensivă, cum ar fi polenul sau anumite alimente, cu o amenințare și declanșează un răspuns imunitar împotriva ei, provocând simptomele alergice.
Tulburările autoimune
Uneori, sistemul imunitar atacă propriile țesuturi ale corpului, cauzând boli autoimune. Sistemul imunitar învață să recunoască propriul țesut înainte de naștere, însă uneori, în cazurile de autoimunitate, corpul atacă țesuturile sănătoase. Astfel se întâmplă în bolile autoimune precum:
– scleroza multiplă
– lupusul
– artrita reumatoidă
– psoriazisul
Aceste boli sunt tratate cu medicamente care suprimă sistemul imunitar.
Cum să-ți întărești sistemul imunitar
Sistemul imunitar lucrează constant pentru a te proteja, dar există câteva lucruri pe care le poți face pentru a-l ajuta:
– Odihnește-te suficient: Corpul nu funcționează corect fără somn odihnitor.
– Respectă regulile de igienă: Spălarea regulată a mâinilor ajută la prevenirea infecțiilor.
– Mănâncă echilibrat și fă mișcare: O dietă sănătoasă și activitatea fizică ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor.