Istoria bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) din anii 1600 până în prezent

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) se referă la un grup de boli pulmonare care blochează fluxul de aer. Acest lucru face ca procesul de respirație să fie din ce în ce mai dificil. Bronșita cronică, emfizemul și bronșita astmatică fac parte din categoria BPOC. Fiecare dintre aceste afecțiuni scade calitatea vieții și provoacă probleme de sănătate și decese la nivel mondial.

Medicii monitorizează simptomele BPOC de aproximativ 200 de ani. Află istoria acestei afecțiuni și cât de mult au evoluat tratamentele.

Prevalența BPOC astăzi

Estimările Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) sugerează că BPOC este a treia cea mai frecventă cauză de deces în Statele Unite. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) preconizează că BPOC va fi a treia cauză principală de deces la nivel mondial până în 2030. Conform CDC, până în 2014, aproximativ 15,7 milioane de persoane din Statele Unite au raportat că suferă de BPOC.

Istoria timpurie a BPOC

BPOC nu este probabil o afecțiune nouă. În trecut, medicii ar fi putut folosi termeni diferiți pentru a descrie ceea ce știm acum ca fiind BPOC. În 1679, medicul elvețian Théophile Bonet a făcut referire la „plămâni voluminoși.” În 1769, anatomistul italian Giovanni Morgagni a raportat 19 cazuri de plămâni „turgizi.”

În 1814, medicul britanic Charles Badham a identificat bronșita cronică ca fiind o afecțiune care afectează grav sănătatea și ca parte a BPOC. El a fost prima persoană care a folosit termenul „catar” pentru a descrie tusea persistentă și excesul de mucus pe care le produce BPOC.

Cauzele BPOC

În 1821, inventatorul stetoscopului, medicul René Laënnec, a recunoscut emfizemul ca o altă componentă a BPOC.

Fumatul nu era obișnuit la începutul anilor 1800, așa că Laënnec a identificat factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului, și factorii genetici drept cauzele principale ale dezvoltării BPOC. Astăzi, fumatul este una dintre principalele cauze ale BPOC. Află mai multe despre efectele fumatului.

Invenția spirometrului

În 1846, John Hutchinson a inventat spirometrul. Acest dispozitiv măsoară capacitatea pulmonară vitală. Robert Tiffeneau, un pionier francez în medicina respiratorie, a perfecționat această invenție aproximativ 100 de ani mai târziu, creând un instrument diagnostic mai complet pentru BPOC. Spirometrul este încă un instrument esențial în diagnosticarea BPOC astăzi.

Definirea BPOC

În 1959, o adunare a profesioniștilor din domeniul medical, numită Ciba Guest Symposium, a ajutat la definirea componentelor care alcătuiesc definiția și diagnosticarea BPOC așa cum o cunoaștem astăzi.

În trecut, BPOC era denumită „obstrucție cronică a fluxului de aer” și „boală pulmonară obstructivă cronică.” Dr. William Briscoe este considerat prima persoană care a folosit termenul „boală pulmonară obstructivă cronică” la Conferința Aspen despre emfizem din iunie 1965.

Fumatul și BPOC

În 1976, Charles Fletcher, un medic care și-a dedicat viața studiului BPOC, a legat fumatul de această boală în cartea sa „Istoria naturală a bronșitei cronice și emfizemului.” Împreună cu colegii săi, Fletcher a descoperit că renunțarea la fumat poate ajuta la încetinirea progresiei BPOC și că continuarea fumatului accelerează evoluția bolii.

Activitatea sa oferă baza științifică pentru educația privind renunțarea la fumat la persoanele cu BPOC din prezent.

Tratamentul BPOC

Până de curând, două dintre cele mai comune tratamente pentru BPOC nu erau disponibile. În trecut, terapia cu oxigen și tratamentul cu steroizi erau considerate periculoase pentru persoanele cu BPOC. Exercițiile fizice erau, de asemenea, descurajate, deoarece se credea că suprasolicită inima.

Inhalatoarele și ventilatoarele mecanice au fost introduse la începutul anilor 1960. Conceptul de reabilitare pulmonară și îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu BPOC a fost prezentat la a 9-a Conferință Aspen despre emfizem. Citește mai departe pentru a afla despre alte tratamente pentru BPOC.

Terapia cu oxigen

Terapia cu oxigen a fost testată pentru prima dată la mijlocul anilor 1960 de un grup de cercetători de la Centrul Medical al Universității din Colorado, Denver, și a fost dezvoltată în continuare la începutul anilor 1980. Astăzi, terapia cu oxigen pe termen lung este singurul tratament cunoscut care poate modifica evoluția BPOC.

BPOC în vremuri mai recente

În anii 1990 s-a înregistrat o creștere a utilizării medicamentelor pentru gestionarea simptomelor BPOC și pentru restabilirea funcției pulmonare. Un impuls major în educația privind BPOC a însemnat că renunțarea la fumat și conștientizarea importanței aerului curat au devenit principalele puncte de focus în tratamentele de autoîngrijire.

Astăzi se știe că un stil de viață sănătos poate ajuta persoanele cu BPOC să își gestioneze și să își îmbunătățească simptomele. Profesioniștii din domeniul sănătății subliniază importanța dietei și a exercițiilor fizice ca parte a unui program de reabilitare pentru BPOC.

Prevenirea BPOC

De-a lungul anilor, medicii au făcut multe pentru a ne ajuta să înțelegem cauzele, diagnosticul și progresia BPOC. Cu cât BPOC este diagnosticată mai devreme, cu atât prognosticul pe termen lung este mai bun.

Deși nu există un tratament pentru BPOC, simptomele pot fi gestionate, iar persoanele cu această afecțiune își pot îmbunătăți calitatea generală a vieții. Vizitează această pagină pentru mai multe informații despre BPOC.