Infecțiile respiratorii acute superioare: cauze, simptome și tratament

Infecțiile respiratorii acute superioare se numără printre cele mai frecvente afecțiuni virale și afectează în principal nasul și gâtul. În general, acestea durează până la trei săptămâni și nu necesită tratamente complexe.

Aceste infecții afectează milioane de oameni în fiecare an. De cele mai multe ori sunt provocate de virusuri, însă pot fi cauzate și de bacterii. Majoritatea oamenilor își revin complet în câteva săptămâni, dar uneori pot apărea complicații care necesită consult medical.

În acest articol vei afla mai multe despre cauzele și simptomele infecțiilor respiratorii, factorii de risc și cele mai eficiente opțiuni de tratament.

Ce este infecția acută a căilor respiratorii superioare?

Dacă ai fost vreodată răcit, știi deja cum se simte o astfel de infecție. Este o afecțiune contagioasă a tractului respirator superior, zonă care include nasul, gâtul (faringele), laringele (organul vorbirii) și bronșiile principale.

Rinita, cunoscută simplu ca răceala obișnuită, este cea mai frecventă formă. Gripa, pe de altă parte, nu este doar o infecție respiratorie superioară, ci o infecție sistemică, ceea ce înseamnă că afectează întregul organism.

Care sunt cauzele infecțiilor respiratorii superioare?

Virusurile reprezintă principala cauză a acestor infecții. În aproximativ 15% dintre cazuri, vinovate pot fi bacteriile.

Virusuri

Printre cele mai comune virusuri care provoacă infecții respiratorii se numără:

• rinovirusurile
• adenovirusurile
• enterovirusurile
• virusurile paragripale
• virusul sincițial respirator (VSR)

Bacterii

Bacteriile sunt responsabile pentru circa 15% dintre cazurile de faringită. Cel mai des întâlnit este streptococul de grup A (Streptococcus pyogenes).

Tipuri de infecții respiratorii acute superioare

Cele mai comune forme includ:

• Rinita: sau răceala comună, reprezintă inflamarea mucoasei nazale. Poate fi de două tipuri: alergică (declanșată de alergeni precum praful sau polenul) sau non-alergică (apărută de obicei în urma contactului cu un virus).
• Faringita: reprezintă inflamarea faringelui (partea din spate a gâtului), resimțită ca o durere sau o senzație de arsură la înghițire. Este provocată cel mai des de virusuri.
• Amigdalita: apare atunci când amigdalele se inflamează, devin roșii și dureroase. Poate avea cauză virală sau bacteriană.
• Laringita: este inflamarea laringelui, organul care adăpostește corzile vocale. Se manifestă adesea prin răgușeală sau pierderea vocii și este cauzată în special de infecții virale.

Cine prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire?

Răceala este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la medic. Infecțiile respiratorii se transmit foarte ușor prin picăturile eliberate în aer când o persoană bolnavă vorbește sau strănută, dar și prin contact direct (cum ar fi strângerea mâinii). Riscul de îmbolnăvire crește în următoarele situații:

• când cineva bolnav tușește sau strănută fără să își acopere gura și nasul
• în spații închise sau aglomerate (școli, grădinițe, spitale, mijloace de transport în comun)
• dacă suferi de afecțiuni respiratorii cronice, precum astmul sau rinita alergică
• dacă ai un sistem imunitar slăbit
• dacă fumezi
• dacă urmezi tratamente cu corticosteroizi (cum ar fi prednisonul)

Care sunt simptomele?

Simptomele clasice ale unei infecții respiratorii superioare includ:

• tuse
• nas care curge (rinoree)
• durere sau usturime în gât
• nas înfundat (congestie nazală)
• dureri de cap
• febră
• senzație de presiune la nivelul feței și al sinusurilor
• strănut
• stare generală de oboseală

Simptomele debutează de regulă în primele 3 zile de la contactul cu virusul și durează între 7 și 10 zile. Uneori, unele manifestări (cum ar fi tusea reziduală) pot persista până la 3 săptămâni.

Cum se stabilește diagnosticul?

Medicul poate stabili diagnosticul în urma unei discuții despre simptomele tale și a unui examen clinic simplu. Acesta îți va examina gâtul, nasul și urechile și îți va asculta plămânii cu stetoscopul.

În anumite situații, poate fi recomandat un exudat faringian (un test rapid din gât) pentru a confirma sau exclude o infecție bacteriană cu streptococ.

Cum se tratează infecțiile respiratorii acute?

Deoarece majoritatea infecțiilor sunt virale, tratamentul urmărește în principal calmarea simptomelor. Medicamentele antitusive (pentru tuse uscată), expectorantele (pentru eliminarea secrețiilor), vitamina C și zincul pot fi utile pentru a reduce disconfortul și durata bolii.

Alte recomandări utile includ:

• Decongestionantele nazale: spray-urile sau picăturile ajută la desfundarea nasului și ușurează respirația. Pot fi asociate uneori cu antihistaminice (antialergice) pentru un plus de confort.
• Inhalațiile cu aburi și gargara cu apă sărată: sunt metode naturale și sigure de a calma gâtul iritat și de a fluidiza secrețiile nazale.
• Analgezicele și antiinflamatoarele: paracetamolul sau antiinflamatoarele nesteroidiene (cum este ibuprofenul) ajută la scăderea febrei și la reducerea durerilor de cap sau musculare.

Cum pot fi prevenite infecțiile respiratorii?

Cea mai eficientă metodă de protecție este spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun. Acest gest simplu reduce transmiterea virusurilor de pe suprafețe. Alte măsuri eficiente includ:

• evitarea contactului apropiat cu persoanele răcite
• dezinfectarea obiectelor atinse des (telefoane, telecomenzi, clanțe)
• acoperirea nasului și a gurii cu un șervețel sau cu pliul cotului când tușești ori strănuți
• rămânerea acasă dacă te simți rău, pentru a preveni răspândirea virusului

Întrebări frecvente

Iată câteva dintre cele mai comune întrebări despre infecțiile respiratorii superioare.

Care este diferența dintre o răceală și gripă?

Deși ambele sunt cauzate de virusuri, răceala și gripa sunt afecțiuni diferite. Simptomele unei răceli apar treptat, în decurs de 1-3 zile, și constau în nas înfundat, secreții nazale, strănut, tuse ușoară și usturime în gât. Răceala are de regulă o formă ușoară și trece de la sine într-o săptămână.

Gripa se instalează brusc și este mult mai agresivă: provoacă febră mare, frisoane, dureri musculare intense, dureri de cap, stare accentuată de epuizare și tuse seacă. Gripa poate duce la complicații grave, precum pneumonia, motiv pentru care este recomandat să iei legătura cu medicul de familie dacă suspectezi o gripă.

Cât durează o infecție respiratorie acută superioară?

De obicei, infecția trece în 7-10 zile, însă unele simptome, cum ar fi tusea sau ușoara congestie nazală, pot persista până la 3 săptămâni.

Ce complicații pot apărea?

Majoritatea oamenilor se recuperează fără probleme. În cazuri mai rare, infecția se poate extinde spre plămâni și poate provoca pneumonie. Simptomele pneumoniei includ tuse cu spută galben-verzuie, dureri în piept, respirație îngreunată și febră persistentă. Pneumonia este o afecțiune serioasă, așa că mergi neapărat la medic dacă observi aceste semne.

De reținut

Infecțiile respiratorii acute superioare sunt printre cele mai răspândite afecțiuni din sezonul rece. Sunt cauzate cel mai des de virusuri și afectează nasul, sinusurile și gâtul, manifestându-se prin nas înfundat, secreții nazale, strănut și tuse.

În majoritatea cazurilor, organismul se reface complet în câteva săptămâni doar cu odihnă, hidratare și remedii simple pentru simptome. O igienă riguroasă a mâinilor, evitarea aglomerațiilor și izolarea la domiciliu când ești bolnav rămân cele mai sigure metode de protecție.