5 moduri prin care poți ajuta cu adevărat o persoană cu anxietate socială

În urmă cu câțiva ani, după o seară deosebit de grea, mama s-a uitat la mine cu lacrimi în ochi și mi-a spus: „Nu știu cum să te ajut. Simt că spun mereu ce nu trebuie”.

Îi înțeleg perfect suferința. Dacă aș fi părinte și copilul meu ar trece prin așa ceva, aș face orice să îl ajut.

Una dintre cele mai mari provocări legate de sănătatea mintală este lipsa unor instrucțiuni clare. Spre deosebire de o problemă fizică — cum ar fi o indigestie sau o fractură — nu există un ghid pas cu pas care să garanteze vindecarea rapidă. Medicii pot face recomandări, dar drumul nu este întotdeauna simplu, mai ales când te simți copleșit.

Astfel, sprijinul cel mai important vine adesea din partea celor apropiați: familia și prietenii.

De-a lungul anilor, am trecut prin situații dificile cu prieteni sau colegi care încercau să mă ajute, dar alegeau cuvintele nepotrivite. Pe atunci, nici eu nu știam ce să le cer să facă. Anxietatea socială (teama intensă de a fi judecat sau evaluat negativ în situații sociale) nu vine la pachet cu un manual de utilizare.

Iată câteva dintre replicile pe care le-am auzit cel mai des și care nu ajută deloc:

„Trebuie neapărat să te aduni!”

O colegă mi-a spus asta când m-a găsit plângând la baie în timpul unui eveniment. A crezut că o abordare fermă mă va face să-mi revin. În realitate, nu doar că nu a ajutat, dar m-a făcut să mă simt și mai stânjenită. Mi-a întărit sentimentul că este ceva în neregulă cu mine și că trebuie să-mi ascund suferința.

Când văd pe cineva anxios, mulți oameni au tendința firească de a-i spune „calmează-te”. În mod ironic, acest lucru doar înrăutățește situația. Persoana respectivă își dorește din tot sufletul să se liniștească, dar pur și simplu nu poate în acel moment.

„Nu mai fi caraghios! Toată lumea e ocupată cu viața proprie, nu stă nimeni să se uite la tine.”

Un prieten a crezut că această remarcă mă va scăpa de gândurile iraționale. Din păcate, nu a funcționat. În acel moment, eram convinsă că toți cei din încăpere mă judecau aspru. Anxietatea socială poate fi copleșitoare. Chiar dacă rațional știam că nimeni nu era atent la mine, gândurile negre nu se opreau.

„Dar de ce ești anxios?”

Aceasta este una dintre cele mai frustrante întrebări posibile. Și totuși, aproape toți apropiații mi-au adresat-o măcar o dată. Dacă aș fi știut de ce mă simt așa, cu siguranță aș fi găsit o soluție! Întrebarea „de ce?” doar îți subliniază neputința. Totuși, este de înțeles: oamenii vor în mod natural să pună întrebări și să rezolve problemele.

Dacă ai un prieten sau o persoană dragă care se luptă cu anxietatea, încearcă să eviți astfel de remarci. Iată 5 modalități prin care poți fi cu adevărat de ajutor:

1. Validează-i emoțiile

Cel mai important lucru de reținut este că anxietatea nu funcționează pe baze raționale. De aceea, o explicație strict logică nu va ajuta prea mult în plină criză. În schimb, concentrează-te pe emoțiile persoanei. Acceptă starea prin care trece și oferă-i răbdare și căldură. Amintește-i că, deși trece printr-un moment greu, această senzație va trece.

Recunoaște-i îngrijorarea fără să o judeci. Poți spune ceva de genul: „Înțeleg de ce te simți așa acum și sunt aici lângă tine. Este doar anxietatea care încearcă să preia controlul, dar starea asta se va domoli curând”.

2. Întreabă cum se simte, nu de ce

Nu întreba „de ce” se simte anxioasă. Întreab-o mai degrabă „cum” se simte în corp și în minte. Încurajeaz-o să descrie ce simte fizic (bătăi rapide ale inimii, nod în gât, respirație îngreunată). Lasă-i spațiu să își exprime trăirile fără să o întrerupi. Dacă simte nevoia să plângă, las-o să plângă — eliberarea emoțională ajută la scăderea tensiunii interioare.

3. Folosește tehnici de distragere a atenției

Propune o plimbare scurtă la aer curat, o carte sau o activitate simplă. Jocurile de cuvinte (cum ar fi Fazan sau identificarea unor obiecte din jur) sunt excelente pentru a muta atenția creierului de la gândurile anxioase. Această distragere ajută sistemul nervos să se liniștească în mod natural.

4. Ai răbdare

Răbdarea este esențială când vine vorba de anxietate. Încearcă să nu îți pierzi cumpătul și să nu reacționezi iritat. Așteaptă ca vârful stării de panică sau de neliniște intensă să treacă înainte de a încerca să găsiți soluții sau să discutați rațional despre ce s-a întâmplat.

5. Folosește umorul cu blândețe

Râsul reduce stresul în mod natural. O glumă caldă sau o replică amuzantă poate detensiona atmosfera. De exemplu, dacă persoana dragă spune: „Simt că toată lumea se uită la mine”, poți răspunde cu zâmbetul pe buze: „Normal, probabil cred că ești o vedetă! Ar trebui să începem să cerem bani pentru autografe”. Umorul blând ajută la spargerea cercului vicios al fricii.

Anxietatea nu este o problemă ușor de gestionat, dar cu răbdare, empatie și înțelegere, poți fi un sprijin real pentru cei dragi în momentele lor dificile.