Conștiința scăzută: cauze, simptome și diagnostic

Ce este conștiința scăzută?

Caracteristicile principale ale conștiinței sunt starea de alertă și orientarea în timp și spațiu. Starea de alertă înseamnă că poți răspunde adecvat la oamenii și lucrurile din jurul tău. Orientarea în timp și spațiu înseamnă că știi cine ești, unde te afli, unde locuiești și ce oră este.

Când conștiința este scăzută, capacitatea de a rămâne treaz, conștient și orientat este afectată. Conștiința afectată poate fi o urgență medicală.

Conștiința și creierul

Creierul este responsabil, în cele din urmă, de menținerea conștiinței. Creierul tău are nevoie de cantități adecvate de oxigen și glucoză pentru a funcționa corect.

Multe substanțe pe care le consumi pot influența chimia creierului. Aceste substanțe pot ajuta la menținerea sau reducerea conștiinței. De exemplu, cofeina este un stimulent care crește activitatea creierului. Cofeina se găsește în multe alimente și băuturi consumate zilnic, cum ar fi cafeaua, sucurile și ciocolata. Pe de altă parte, analgezicele și tranchilizantele te pot face somnolent, ceea ce este o formă de conștiință afectată.

Boli care distrug celulele creierului pot cauza, de asemenea, conștiință afectată. Coma este cel mai sever nivel de afectare a conștiinței.

Simptomele conștiinței scăzute

Simptomele asociate cu conștiința scăzută pot include:

  • convulsii
  • pierderea controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor
  • echilibru deficitar
  • căderi
  • dificultăți la mers
  • leșin
  • amețeală
  • bătăi neregulate ale inimii
  • puls rapid
  • tensiune arterială scăzută
  • transpirații
  • febră
  • slăbiciune la nivelul feței, brațelor sau picioarelor

Tipuri de conștiință scăzută

Nivelurile de afectare a conștiinței includ:

  • confuzie
  • dezorientare
  • delir
  • letargie
  • stupor
  • comă

Confuzie

Confuzia este caracterizată de lipsa gândirii clare și poate duce la luarea unor decizii greșite.

Dezorientare

Dezorientarea este incapacitatea de a înțelege cum te raportezi la oameni, locuri, obiecte și timp. Prima etapă a dezorientării este legată de conștientizarea mediului actual (de exemplu, de ce te afli în spital). Etapa următoare implică dezorientarea în timp (ani, luni, zile), urmată de dezorientarea spațială, când nu știi unde te afli.

Pierderea memoriei pe termen scurt urmează dezorientării spațiale. Forma extremă a dezorientării este pierderea memoriei despre cine ești.

Delir

În starea de delir, gândurile sunt confuze și ilogice. Persoanele delirante sunt adesea dezorientate, iar răspunsurile lor emoționale pot varia de la frică la furie. Acestea sunt deseori extrem de agitate.

Letargie

Letargia este o stare de conștiință scăzută care seamănă cu somnolența. Dacă ești letargic, este posibil să nu răspunzi la stimulente, cum ar fi sunetul unei alarme sau prezența unui incendiu.

Stupor

Stuporul este un nivel mai profund de conștiință afectată, în care răspunsul la stimuli este foarte dificil, cu excepția durerii.

Comă

Coma este cel mai profund nivel de conștiință afectată. Dacă ești în comă, nu poți răspunde la niciun stimul, nici măcar la durere.

Cauze comune ale conștiinței scăzute

Cauze comune ale conștiinței scăzute includ:

  • droguri
  • alcool
  • abuz de substanțe
  • anumite medicamente
  • epilepsie
  • glicemie scăzută
  • accident vascular cerebral
  • lipsa de oxigen la creier

Alte cauze posibile ale conștiinței scăzute includ:

  • hemoragie cerebrală
  • demență, cum ar fi boala Alzheimer
  • traumatisme craniene
  • tumori cerebrale
  • boli de inimă
  • insolație
  • boli hepatice
  • uremie sau insuficiență renală în stadiu terminal
  • șoc

Ce să te aștepți când mergi la doctor

Diagnosticul și tratamentul conștiinței scăzute încep cu un istoric medical complet și un examen fizic, inclusiv o evaluare neurologică detaliată. Medicul va dori să știe despre orice probleme medicale ai, cum ar fi diabetul, epilepsia sau depresia. De asemenea, va întreba despre medicamentele pe care le iei, cum ar fi insulina sau anticonvulsivantele, și despre istoricul de consum de droguri ilegale, medicamente prescrise sau alcool.

Pe lângă istoricul complet și examenul fizic, medicul poate recomanda următoarele teste:

  • Hemoleucogramă completă (CBC). Acest test de sânge arată dacă ai un nivel scăzut de hemoglobină, ceea ce indică anemie. Un număr crescut de globule albe poate indica infecții, cum ar fi meningita sau pneumonia.
  • Screening toxicologic. Acest test folosește o probă de sânge sau urină pentru a detecta prezența și nivelurile de medicamente, droguri ilegale și otrăvuri în organism.
  • Panou electrolitic. Aceste teste de sânge măsoară nivelurile de sodiu, potasiu, clorură și bicarbonat.
  • Teste de funcție hepatică. Aceste teste determină starea de sănătate a ficatului, măsurând nivelurile de proteine, enzime hepatice sau bilirubină în sânge.
  • Electroencefalogramă (EEG). Acest test folosește electrozi aplicați pe scalp pentru a evalua activitatea creierului.
  • Electrocardiogramă (EKG). Acest test măsoară activitatea electrică a inimii, inclusiv ritmul și frecvența cardiacă.
  • Radiografie toracică. Medicii folosesc acest test imagistic pentru a evalua starea inimii și a plămânilor.
  • Tomografie computerizată (CT) a capului. Un CT folosește computere și raze X rotative pentru a crea imagini de înaltă rezoluție ale creierului, utile pentru identificarea anomaliilor.
  • RMN al capului. Un RMN folosește rezonanța magnetică nucleară pentru a crea imagini de înaltă rezoluție ale creierului.

Tratamentul conștiinței scăzute

Tratamentul pentru conștiința scăzută depinde de cauza acesteia. Este posibil să fie nevoie să schimbi medicamentele, să începi un nou tratament sau să tratezi simptomele pentru a aborda cauza de bază. De exemplu, o hemoragie cerebrală necesită tratament medical de urgență și, posibil, o intervenție chirurgicală. Pe de altă parte, boala Alzheimer nu are un tratament curativ. În acest caz, echipa ta medicală va lucra cu tine pentru a dezvolta strategii care să trateze simptomele și să mențină calitatea vieții cât mai mult timp posibil.

Discută cu medicul tău de îndată ce observi semne de conștiință scăzută. Tratamentul poate începe cât mai curând posibil.

Prognoza pentru conștiința scăzută

Conștiința scăzută poate fi un semn al unei afecțiuni grave. Solicitarea promptă de asistență medicală este esențială pentru un prognostic favorabil pe termen lung. Cu cât petreci mai mult timp într-o stare de conștiință afectată, cu atât perspectiva ta poate deveni mai gravă.