Astigmatism – Cauze, tipuri, simptome și tratament

Ce este astigmatismul?

Astigmatismul este o problemă comună de vedere cauzată de o eroare în forma corneei. Simptomele pot varia de la o persoană la alta, dar pot include vedere încețoșată și dificultăți în a vedea noaptea.

În cazul astigmatismului, lentila ochiului sau corneea, care este suprafața din față a ochiului, are o curbă neregulată. Aceasta poate schimba modul în care lumina trece sau se refractă spre retină, cauzând o vedere încețoșată, neclară sau distorsionată.

Miopia și hipermetropia sunt alte două tipuri de probleme legate de modul în care lumina ajunge la retină. Miopia se numește miopie, iar hipermetropia se numește hipermetropie.

În acest articol, vom explora mai detaliat astigmatismul, inclusiv tipurile sale, cine este expus riscului, cum este diagnosticat și tratat.

Care sunt tipurile diferite de astigmatism?

Cele două tipuri principale de astigmatism sunt astigmatismul cornean și astigmatismul lenticular. Un astigmatism cornean apare atunci când există un defect sau o distorsiune a corneei. Un astigmatism lenticular apare atunci când există o distorsiune a cristalinului.

Astigmatismul este uneori descris și ca fiind regulat sau neregulat. Un astigmatism regulat apare atunci când ochiul nu este complet curbat. Așadar, în loc să fie rotund ca o minge de baschet, el poate avea forma unei mingi de fotbal. Acest lucru duce adesea la o vedere încețoșată și distorsionată.

Un astigmatism neregulat, care este mai rar, apare și el atunci când ochiul nu este complet rotund. Dar spre deosebire de astigmatismul regulat, în care ochiul este uniform deformat, un astigmatism neregulat are o curbură inegală. Acest defect cauzează și el o vedere distorsionată și încețoșată.

Ilustrație care arată ochiul normal vs. astigmatism
Astigmatismul este cauzat de o curbură neobișnuită a cristalinului sau corneei ochiului care împiedică lumina să se concentreze în punctul focal al retinei. Acest lucru duce la o vedere scăzută sau încețoșată. Ilustrație de Alyssa Kiefer

Ce cauzează astigmatismul?

Nu se știe exact ce cauzează astigmatismul, dar genetica joacă un rol important. Adesea este prezent la naștere, dar poate să apară și mai târziu în viață. De asemenea, poate apărea ca urmare a unei leziuni la nivelul ochiului sau după o intervenție chirurgicală oculară. Astigmatismul apare adesea împreună cu miopia sau hipermetropia.

Uneori, însă, o afecțiune rară numită keratoconus poate provoca astigmatism. Această boală oculară afectează corneea, determinând subțierea și umflarea țesutului clar de pe cornee. Acest lucru duce la o vedere încețoșată sau neclară și la o sensibilitate crescută la luminile puternice. Cauza keratoconusului nu este cunoscută, dar se crede că este și aceasta ereditară.

Rețineți că, deși citirea în lumină slabă sau scăzută poate face mai dificilă concentrarea ochilor, aceasta nu dăunează vederii sau nu provoacă astigmatism. Totuși, dacă aveți deja astigmatism la un ochi și citiți în lumină slabă, s-ar putea să observați o creștere a încețoșării vederii.

Ce sunt erorile de refracție?

Astigmatismul este un tip de eroare de refracție. Acestea sunt afecțiuni oculare comune care fac dificilă vederea clară. Forma ochiului nu poate îndoi lumina corect, iar ca rezultat, vederea poate deveni neclară, încețoșată sau dublă.

Miopie

Miopia este un tip de eroare de refracție care face ca obiectele aflate la distanță să apară încețoșate sau distorsionate. Alte simptome pot include dureri de cap, oboseală oculară și strabism. Miopia apare atunci când globul ocular este prea lung sau când corneea se curbează prea mult.

Hipermetropie

Pe de altă parte, hipermetropia (farsightedness) este incapacitatea de a vedea clar obiectele aflate de aproape — dar poți vedea clar obiectele aflate la distanță. Această problemă de vedere apare atunci când globul ocular este prea scurt sau când corneea nu se curbează suficient.

Cine este expus riscului de a dezvolta astigmatism?

Astigmatismul poate apărea atât la copii, cât și la adulți. Riscul de a dezvolta astigmatism poate fi mai mare dacă ai oricare dintre următoarele:

  • istoric familial de astigmatism sau alte afecțiuni ale ochilor, cum ar fi keratoconus (degenerarea corneei)
  • cicatrici sau subțierea corneei
  • miopie excesivă, care creează viziune neclară la distanță
  • hipermetropie excesivă, care creează viziune neclară la apropiere
  • istoric de intervenții chirurgicale la ochi, cum ar fi chirurgia cataractei (îndepărtarea chirurgicală a cristalinului opac)

Care sunt simptomele astigmatismului?

Simptomele astigmatismului pot diferi de la o persoană la alta. Unii oameni nu au deloc simptome. Simptomele principale ale astigmatismului includ:

  • viziune neclară, distorsionată sau încețoșată la orice distanță (aproape și departe)
  • dificultăți de a vedea noaptea
  • oboseală oculară
  • strâmbarea ochilor
  • iritarea ochilor
  • dureri de cap

Consultă un medic dacă ai simptome de astigmatism. Unele simptome pot fi cauzate și de alte probleme de sănătate sau de vedere.

Cum se diagnostichează astigmatismul?

Un optometrist sau un oftalmolog diagnostichează astigmatismul printr-un examen complet al ochilor.

  • Un optometrist este un doctor care diagnostichează problemele de vedere și bolile ochilor.
  • Un oftalmolog este un doctor care oferă tratamente medicale și chirurgicale pentru problemele de vedere și bolile ochilor.

Există mai multe teste pe care optometriștii și oftalmologii le pot folosi în timpul examenului ocular pentru a diagnostica astigmatismul.

Testul de evaluare a acuității vizuale

În timpul unui test de evaluare a acuității vizuale, medicul tău îți va cere să citești litere de pe un tabel la o anumită distanță pentru a determina cât de bine poți vedea literele.

Testul de refracție

Un test de refracție folosește un aparat numit refractor optic. Aparatul are mai multe lentile corective de diferite puteri. Medicul tău îți va cere să citești un tabel în timp ce privești prin lentile de diferite puteri pe refractorul optic. În cele din urmă, vor găsi o lentilă care corectează corespunzător vederea ta.

Keratometrie

Keratometria este o metodă prin care medicul tău măsoară curbură corneei. Aceasta se face prin observarea ochiului tău cu ajutorul unui keratometru.

Care sunt măsurătorile de prescripție pentru astigmatism?

Astigmatismul se măsoară în dioptrii, care reprezintă puterea optică a unei lentile. Dacă ochiul tău nu are astigmatism, ai o dioptrie de 0. Dacă ai astigmatism, vei avea probabil o dioptrie mai mare de 0.5. Tratamentul nu este de obicei necesar pentru un astigmatism ușor, dar s-ar putea să ai nevoie de lentile de contact sau ochelari pentru o măsurătoare a dioptriei de 1.5 sau mai mare.

Singura parte a prescripției optice asociată cu astigmatismul sunt cilindrul și axa. Partea cilindrică a prescripției măsoară gradul sau extensia neregularității. Medicii folosesc măsurătorile axei pentru a determina locația astigmatismului pe cornee.

Cum se tratează astigmatismul?

Cazurile ușoare de astigmatism nu necesită tratament. Medicul tău poate trata astigmatismul care cauzează probleme de vedere folosind una dintre următoarele metode.

Lentile corective

Ochelarii corectivi și lentilele de contact prescrise de un medic sunt cele mai comune și cele mai puțin invazive tratamente pentru astigmatism.

Ortokeratologie (Ortho-K)

Ortokeratologia (Ortho-K) este un tratament care folosește lentile de contact rigide pentru a corecta temporar curburile neregulate ale corneei. Vei purta lentile de contact rigide pentru perioade limitate de timp. Le poți purta pe timpul nopții și le îndepărtezi în timpul zilei.

Unii oameni au o vedere clară în timpul zilei fără lentile corective în timpul tratamentului cu Ortho-K. Beneficiile Ortho-K sunt prezente doar atunci când îl folosești. Vederea ta va reveni la starea anterioară după ce oprești tratamentul cu Ortho-K.

Chirurgie refractivă

Medicul tău poate recomanda o intervenție chirurgicală refractivă dacă ai un caz sever. Acest tip de chirurgie implică utilizarea de lasere sau cuțite mici pentru a remodela corneea. Aceasta va corecta permanent astigmatismul tău.

Chirurgiile comune pentru astigmatism sunt:

Chirurgie Procedură
Laser in situ keratomileusis (LASIK) Un chirurg taie o fâșie subțire în cornee, apoi folosește un laser pentru a o remodela (înainte de a închide fâșia).
Photorefractive keratectomy (PRK) Un chirurg folosește un laser pentru a schimba forma corneei, ceea ce îmbunătățește modul în care razele de lumină se concentrează pe retină.
Laser-assisted subepithelial keratectomy (LASEK) Această intervenție implică slăbirea acoperirii protectoare a corneei și apoi folosirea unui laser pentru a corecta o curbură incorectă.
Small incision lenticule extraction (SMILE) Un chirurg schimbă forma corneei folosind un laser pentru a crea un disc de țesut sub suprafața corneei.
Epi-LASIK În această procedură, chirurgul îndepărtează stratul superior sau exterior al corneei și apoi folosește un laser pentru a o remodela.

Toate intervențiile chirurgicale implică anumite riscuri. Discută cu medicul tău despre riscurile și beneficiile înainte de a te supune unei intervenții chirurgicale pentru astigmatism.

Care sunt complicațiile asociate cu astigmatismul?

Dacă nu este tratat, astigmatismul poate cauza complicații. De exemplu, poate apărea un ochi leneș (ambliopie) atunci când o persoană are astigmatism doar într-un ochi sau când astigmatismul într-un ochi este mai grav decât în celălalt și nu este corectat. În plus, astigmatismul poate cauza uneori oboseală oculară și dureri de cap.

Chirurgia pentru tratarea astigmatismului are, de asemenea, riscuri. Efectele secundare ale intervenției chirurgicale sunt adesea temporare și se îmbunătățesc în câteva săptămâni. Acestea includ ochi uscați, sensibilitate la lumină și probleme de vedere nocturnă.

Dar pot apărea și alte complicații (mai permanente), cum ar fi pierderea vederii sau revenirea vederii la starea de dinainte de intervenție.

Concluzie

Cauza exactă a astigmatismului nu este cunoscută, iar tratamentul poate fi necesar în funcție de severitatea acestei afecțiuni oculare.

Purtarea lentilelor de contact sau a ochelarilor poate îmbunătăți vederea, iar medicul oftalmolog poate sugera intervenții chirurgicale. Tratamentul nu doar că ajută la îmbunătățirea vederii, dar poate reduce riscul de complicații, cum ar fi ochiul leneș, oboseala oculară și durerile de cap.