Pe scurt: Alergiile alimentare nu se moștenesc direct ca o boală sigură, ci se transmite predispoziția genetică de a dezvolta alergii. Dacă ai părinți sau frați cu alergii, riscul tău este mai mare, dar factorii de mediu decid adesea dacă alergia se declanșează efectiv.
Sistemul imunitar este scutul de apărare al corpului tău. În cazul unei alergii alimentare, el confundă proteinele inofensive dintr-un aliment cu un pericol și reacționează exagerat.
Deși în Statele Unite aproape 6% dintre copii și adulți au o alergie alimentară diagnosticată, tendința de creștere este vizibilă și în Europa. Genetica explică o parte din această problemă, dar modul în care trăim și mâncăm are un rol la fel de important.
Alergie alimentară sau intoleranță: care este diferența?
Este ușor să confunzi o alergie alimentară cu o intoleranță, dar mecanismele lor din corp sunt complet diferite:
- Alergia alimentară: Implică sistemul imunitar (de obicei anticorpi numiți IgE). Poate declanșa reacții rapide și periculoase chiar și la cantități microscopice de aliment.
- Intoleranța alimentară: Ține de sistemul digestiv (cum este lipsa enzimei pentru lactoză). Provoacă balonare, gaze sau crampe, este neplăcută, dar nu pune viața în pericol.
Cauzele genetice ale alergiilor alimentare
Dacă în familia ta există cazuri de astm, rinită alergică, eczemă sau alergii alimentare, ai o predispoziție numită „teren atopic”. Aceasta înseamnă că sistemul tău imunitar este mai înclinat să dezvolte reacții alergice.
Cercetătorii au identificat variații în mai multe gene care influențează bariera pielii și răspunsul imunitar, printre care:
- FLG (filagrină – o proteină esențială pentru protecția pielii)
- MALT1
- CTNNA3
- RBFOX1
- IL13
Studiile pe gemeni confirmă clar rolul eredității. Gemenii monozigoți (identici, care provin din același ovul și același spermatozoid) fac mult mai des aceeași alergie alimentară decât gemenii dizigoți (fraterni, proveniți din două ovule diferite și doi spermatozoizi diferiți).
De asemenea, unele studii despre alergia la arahide arată că primii născuți dintr-o familie pot avea un risc puțin mai ridicat comparativ cu frații mai mici.
Rolul factorilor de mediu
Genetica nu explică totul. Factorii din mediul înconjurător influențează felul în care se „antrenează” sistemul imunitar în primii ani de viață:
- poluarea din marile orașe
- expunerea la polen și substanțe chimice
- consumul ridicat de alimente ultraprocesate
- lipsa contactului cu natura și spațiile verzi
Copiii care cresc în zone rurale, în preajma animalelor, sau cei care merg de timpuriu la creșă au adesea un risc mai redus de alergii. Sistemul lor imunitar intră în contact cu o varietate mai mare de microbi inofensivi și învață să nu reacționeze disproporționat.
Cum interacționează genele cu stilul de viață?
Apariția unei alergii este de cele mai multe ori rezultatul unei întâlniri între o genă predispusă și un stimul din mediu.
Diversificarea alimentației la bebeluși: Studiile clinice au arătat că introducerea timpurie a arahidelor (sub formă sigură, cum este untul de arahide fin) și a ouălor bine gătite între 4 și 6 luni ajută la prevenirea acestor alergii specifice.
Sănătatea pielii: Bebelușii cu eczemă (dermatită atopică) au o barieră a pielii fragilă. Dacă proteinele alimentare pătrund prin pielea crăpată înainte ca bebelușul să le fi mâncat, sistemul imunitar le poate percepe drept inamici.
Nivelul de vitamina D: Carența de vitamina D este des întâlnită în sezonul rece, cu puțin soare. Deși analizele arată adesea valori mici la persoanele alergice, medicii subliniază că legătura directă de cauză-efect este încă studiată.
Întrebări frecvente despre alergiile alimentare
Te naști cu o alergie sau o capeți pe parcurs?
Te naști cu o predispoziție genetică, dar alergia propriu-zisă se dezvoltă după ce corpul intră în contact cu alimentul. Cele mai multe alergii apar în primii ani de viață, însă unele pot debuta pe neașteptate și la maturitate.
Există tratamente care vindecă alergiile alimentare?
În prezent nu există o vindecare completă. Baza tratamentului rămâne evitarea alimentului vinovat și citirea atentă a etichetelor.
Totuși, opțiunile medicale avansează:
- Imunoterapia orală: presupune consumul unor doze minuscule, strict controlate în cabinetul medical, pentru a crește toleranța corpului.
- Tratamente biologice: substanța activă omalizumab a fost aprobată de autoritățile sanitare pentru a reduce riscul de reacții severe la expunerea accidentală.
Când să mergi la medic și când suni la 112
Dacă bănuiești că tu sau copilul tău aveți o alergie alimentară, începe cu medicul de familie. Acesta îți poate elibera un bilet de trimitere către un medic alergolog.
Alergologul va efectua teste specifice:
- teste cutanate prick (înțepături ușoare pe antebraț cu extracte de alergeni)
- analize de sânge pentru anticorpi specifici (IgE specifice)
Urgență medicală: Sună imediat la numărul unic 112 sau mergi de urgență la UPU dacă observi semne de anafilaxie (reacție alergică severă):
- umflarea buzelor, a limbii sau senzație de nod în gât
- respirație șuierătoare, sufocare sau tuse seacă persistentă
- amețeală puternică, puls slab, leșin sau pierderea cunoștinței
Dacă medicul ți-a prescris un autoinjector cu adrenalină, folosește-l fără întârziere în coapsă înainte de sosirea echipajului de prim ajutor.
