Cuprins:
Ce este adenoidita?
Adenoidita reprezintă inflamarea vegetațiilor adenoide (cunoscute popular sub denumirea de „polipi”), provocată de o infecție. Vegetațiile adenoide sunt formațiuni de țesut limfatic care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor.
Episoadele repetate de inflamație pot determina apariția unor adenoide mărite, care pot obstrucționa semnificativ căile respiratorii ale copilului.
Acestea se află în spatele nasului, în partea superioară a gâtului (numită faringe). Alături de amigdale, vegetațiile adenoide formează prima linie de apărare a corpului împotriva bacteriilor și a virusurilor.
Sistemul limfatic îndeplinește mai multe roluri esențiale pentru a te proteja de îmbolnăviri, iar aceste formațiuni fac parte integrantă din el.
Vegetațiile adenoide stochează celule albe din sânge și anticorpi care ajută la neutralizarea microbilor. Atunci când se inflamează, ele nu își mai pot îndeplini corect rolul de protecție.
Care sunt simptomele adenoiditei?
Adenoidita debutează adesea prin umflarea și mărirea în volum a țesutului adenoidian. Această umflare poate bloca sau îngusta căile respiratorii, făcând dificilă respirația pe nas.
Printre celelalte manifestări asociate cu inflamarea polipilor se numără:
- voce nazală (vorbire „pe nas”)
- gât uscat sau dureros, din cauza respirației constante pe gură
- nevoia de a respira mai degrabă pe gură decât pe nas
- sforăit în timpul nopții sau la fiecare repriză de somn
- simptome de infecție, cum ar fi secreții nazale abundente, galbene sau verzui
Ce cauzează adenoidita?
Adenoidita poate fi provocată de o infecție bacteriană, cum este infecția cu streptococ (Streptococcus). De asemenea, poate fi cauzată de o serie de virusuri, printre care virusul Epstein-Barr, adenovirusul sau rinovirusul (virusul răcelii comune).
Cine prezintă un risc crescut?
Anumiți factori pot crește predispoziția la infecții ale țesutului adenoidian. Printre aceștia se numără:
- infecțiile frecvente la nivelul gâtului, nasului sau capului
- inflamațiile amigdalelor (amigdalita)
- contactul frecvent cu virusuri și bacterii transmise pe calea aerului
Copiii sunt cei mai predispuși la adenoidită. Vegetațiile adenoide se micșorează treptat pe parcursul copilăriei, iar până la sfârșitul adolescenței, acestea dispar de obicei aproape complet.
Cum se diagnostichează adenoidita?
Medicul de familie te poate trimite la un medic specialist ORL (otorinolaringolog). Acesta este specializat în afecțiunile urechilor, nasului și gâtului.
Medicul ORL va efectua o examinare fizică pentru a localiza infecția și va discuta cu tine despre istoricul medical al familiei.
Alte investigații pot include:
- exudat faringian sau nazofaringian (prelevarea unei probe cu un tampon pentru identificarea bacteriilor)
- analize de sânge pentru a confirma prezența unei infecții
- radiografii ale zonei capului și gâtului, pentru a evalua dimensiunea polipilor și severitatea inflamației
Ce complicații pot apărea?
Dacă nu este tratată, adenoidita poate duce la complicații. Inflamația severă sau cronică se poate extinde și la alte zone din apropiere.
Infecții ale urechii (otite)
Pot apărea infecții ale urechii medii. Vegetațiile adenoide sunt situate chiar lângă trompa lui Eustachio — canalul care permite drenarea lichidului din ureche.
Când polipii se inflamează puternic, pot bloca deschiderea acestui canal, ceea ce favorizează acumularea de lichid, apariția infecției și scăderea temporară a auzului.
Otita seroasă („glue ear”)
Această problemă apare atunci când în spatele timpanului se acumulează un mucus dens, cauzat de blocarea trompei lui Eustachio. Această acumulare afectează auzul.
Probleme la nivelul sinusurilor (sinuzită)
Sinusurile se pot umple cu lichid și se pot infecta. Sinusurile sunt mici cavități pline cu aer, situate în oasele feței, în jurul ochilor și al nasului.
Blocarea căilor de drenaj favorizează acumularea secrețiilor și declanșarea unei forme de sinuzită, care provoacă presiune și dureri la nivelul feței.
Infecții respiratorii joase
Dacă infecția este severă, bacteriile sau virusurile pot coborî spre căile respiratorii inferioare, favorizând apariția bronșitei sau a pneumoniei.
Cum se tratează adenoidita?
Dacă adenoidita este provocată de o bacterie, medicul îți va prescrie antibiotice. Tratamentul cu antibiotice este adesea foarte eficient. Dacă infecția este de natură virală, medicul îți va recomanda un tratament simptomatic adaptat.
În anumite situații, poate fi luată în calcul îndepărtarea chirurgicală a polipilor. Această procedură se numește adenoidectomie (operație de polipi). Intervenția chirurgicală este indicată dacă:
- simptomele nu se ameliorează după tratamentul cu antibiotice
- infecțiile reapar frecvent
- există alte probleme asociate la nivelul gâtului
- umflarea polipilor provoacă dificultăți mari la respirație sau la înghițire
Evoluție: cât de repede trece adenoidita?
Adenoidita bacteriană cedează de regulă în urma tratamentului cu antibiotice, iar respirația și înghițirea revin la normal. Adenoidita virală trece de obicei de la sine, însă recuperarea completă poate dura între 2 și 3 săptămâni.
Cum poți preveni adenoidita?
Există câteva obiceiuri simple care pot reduce riscul de apariție a adenoiditei. O alimentație sănătoasă și un consum suficient de lichide ajută sistemul imunitar. De asemenea, odihna adecvată și igiena corectă (în special spălatul frecvent pe mâini) reduc riscul de a contacta infecții.
Dacă observi la copilul tău semne de adenoidită sau dificultăți de respirație, adresează-te medicului pediatru sau unui specialist ORL.