Când te gândești la refluxul acid (arsurile la stomac), primul impuls este să îl asociezi cu probleme între stomac și esofag. Însă poate exista o legătură și între refluxul acid și bolile hepatice (ale ficatului)?
În acest articol analizăm posibila conexiune dintre refluxul gastroesofagian și afecțiunile ficatului, precum și simptomele, opțiunile de tratament și metodele de prevenție pentru ambele probleme de sănătate.
Cuprins:
Există o legătură între refluxul acid și bolile de ficat?
Refluxul acid apare atunci când acidul din stomac urcă înapoi în esofag — tubul care transportă mâncarea de la gură spre stomac.
Episoadele ușoare și ocazionale de reflux, care pot apărea după o masă foarte picantă sau după administrarea anumitor medicamente, în general nu necesită tratament medical special.
O formă mai gravă și cronică de reflux este boala de reflux gastroesofagian (BRGE). Aceasta se manifestă prin:
- arsuri frecvente în capul pieptului sau în spatele sternului
- un gust amar sau acru în spatele gâtului sau în gură
- dificultăți la înghițire (disfagie)
- greață
- durere în piept, mai ales atunci când te întinzi în pat după masă
Boala de reflux gastroesofagian necesită adesea tratament recomandat de medic, precum și ajustări ale dietei și ale stilului de viață.
Ce trebuie să știi despre bolile de ficat
Există mai multe tipuri de boli hepatice, iar toate pot afecta funcțiile esențiale pe care le îndeplinește ficatul, printre care:
- filtrarea toxinelor și a reziduurilor din sânge
- producerea bilei (fierii), o substanță care ajută la digestia grăsimilor
- metabolizarea nutrienților
- reglarea nivelurilor sanguine și a factorilor de coagulare
Atunci când ficatul este afectat de o boală cronică sau de o leziune, pot apărea complicații grave pentru sănătate.
Cum pot fi asociate refluxul acid și bolile hepatice
Nu este deloc neobișnuit ca persoanele cu afecțiuni hepatice avansate, cum ar fi ciroza hepatică sau insuficiența hepatică, să aibă și reflux gastroesofagian.
Într-un studiu din 2021 realizat pe pacienți cu ciroză hepatică, cercetătorii au descoperit că 83% dintre aceștia sufereau și de reflux gastroesofagian. Se consideră că ascita (acumularea de lichid în abdomen) explică în mare măsură această frecvență crescută a refluxului.
Ascita este o complicație comună a cirozei. Presiunea exercitată de lichidul acumulat în abdomen apasă pe stomac și poate împinge conținutul gastric în sus, declanșând simptome de reflux, dureri abdominale și senzație de sufocare sau respirație scurtă.
Un alt studiu din 2020 a arătat că ciroza hepatică este asociată cu diverși factori care pot afecta funcționarea normală a mușchilor esofagului, ceea ce favorizează urcarea acidului gastric.
Influența refluxului și a tratamentului său asupra ficatului
Un studiu din 2017 a sugerat că persoanele cu boală de reflux gastroesofagian pot avea un risc mai mare de a dezvolta steatoză hepatică non-alcoolică (ficat gras). Deși studiul nu a demonstrat o relație directă de cauzalitate, cercetătorii explică această asociere prin factorii de risc comuni, în special obezitatea.
Un alt aspect important ține de medicamentele folosite pentru tratarea refluxului. Un alt studiu din 2017 a arătat că utilizarea pe termen lung a inhibitorilor de pompă de protoni (IPP) — medicamente des prescrise pentru reducerea acidității — poate crește riscul de boală hepatică asociată consumului de alcool.
Explicația cercetătorilor este că, prin scăderea acidității gastrice, aceste medicamente pot favoriza înmulțirea excesivă a unor bacterii intestinale (cum este Enterococcus), care pot ajunge la ficat și pot accentua leziunile hepatice.
Simptome la care să fii atent
Nu este întotdeauna ușor să îți dai seama dacă simptomele de reflux au legătură cu o problemă la ficat. Totuși, dacă ai fost diagnosticat recent cu o afecțiune hepatică și începi să ai arsuri la stomac mai des, acestea ar putea fi o consecință a bolii hepatice.
Studiile au arătat că persoanele cu ficat gras (steatoză hepatică) se confruntă frecvent cu:
- râgâieli frecvente (eructații)
- arsuri în piept
- regurgitații acide
Bolile de ficat nu dau întotdeauna simptome în stadiile incipiente. Când apar, semnele pot include:
- dureri sau disconfort în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste
- urină închisă la culoare
- oboseală persistentă și lipsă de energie
- scaune deschise la culoare (decolorate)
- umflarea picioarelor și a gleznelor
Programează o consultație la medicul tău dacă observi aceste simptome sau dacă începi să ai arsuri gastrice frecvente, fără să-ți fi schimbat alimentația sau stilul de viață.
Opțiuni de tratament pentru refluxul acid
Refluxul acid este tratat de obicei cu medicamente care neutralizează sau reduc producția de acid gastric. Printre acestea se numără:
- antacidele, care neutralizează rapid acidul din stomac
- blocantele receptorilor H2 (cum sunt famotidina sau cimetidina), care scad cantitatea de acid produsă
- inhibitorii de pompă de protoni (IPP) (cum sunt omeprazolul, pantoprazolul sau esomeprazolul)
Pentru formele mai severe de reflux, medicul îți poate prescrie doze mai mari de IPP sau blocante H2. Totuși, dacă ai deja o problemă hepatică sau prezinți un risc ridicat de afectare a ficatului, medicul ar putea alege o altă abordare terapeutică.
Discută cu medicul tău despre verificarea enzimelor hepatice (transaminazelor) printr-o simplă analiză de sânge înainte de a începe un tratament de lungă durată cu medicamente antiacide.
Tratamentul afecțiunilor hepatice
Pentru boli precum ciroza hepatică sau ficatul gras, nu există o simplă pastilă care să vindece complet afecțiunea. În stadiile foarte avansate de ciroză, singura opțiune definitivă poate fi transplantul hepatic.
În majoritatea cazurilor, bolile de ficat sunt ținute sub control prin modificări importante ale stilului de viață, axate pe scăderea în greutate și eliminarea completă a consumului de alcool.
Cum poți preveni bolile de ficat
Multe afecțiuni hepatice pot fi prevenite sau încetinite prin măsuri simple legate de alimentație și mișcare:
- evită sau redu la minimum consumul de alcool
- adoptă o alimentație echilibrată, săracă în grăsimi nesănătoase și zahăr
- mănâncă porții mai mici și mai dese pe parcursul zilei
- fă mișcare cel puțin 30–40 de minute în majoritatea zilelor săptămânii
- menține-ți greutatea în limite normale sau slăbește treptat dacă ai kilograme în plus
- renunță la fumat
Cum poți preveni refluxul gastroesofagian
Pe lângă recomandările de mai sus, pentru a scăpa de arsurile la stomac te pot ajuta și următoarele sfaturi:
- Evită alimentele declanșatoare: mâncărurile foarte grase sau prăjite, alimentele picante, băuturile carbogazoase, sucurile de citrice, ciocolata și alcoolul.
- Ridică puțin căpătâiul patului (cu 10–15 cm) pentru ca gravitația să împiedice urcarea acidului în esofag pe timpul nopții.
- Dormi pe partea stângă, o poziție care ajută la menținerea acidului în stomac.
- Așteaptă cel puțin 2–3 ore după masă înainte de a te întinde în pat sau de a merge la culcare.
- Evită hainele prea strâmte pe abdomen, care pun presiune pe stomac.
Concluzia
Refluxul gastroesofagian și bolile hepatice pot coexista, în special în cazul persoanelor cu ciroză, steatoză hepatică sau insuficiență hepatică. De asemenea, administrarea îndelungată a anumitor medicamente pentru reflux poate avea un impact asupra sănătății ficatului.
Dacă ai kilograme în plus și un stil de viață sedentar, riscul de a dezvolta ambele probleme este mai ridicat.
O greutate sănătoasă, mișcarea regulată și renunțarea la alcool sunt pași esențiali atât pentru protejarea ficatului, cât și pentru calmarea arsurilor gastrice. Dacă ai simptome digestive persistente, discută cu medicul de familie — un diagnostic timpuriu te ajută să eviți complicațiile pe termen lung.