Ce trebuie să știi pe scurt
- Recuperarea după un infarct miocardic (atac de cord) presupune o combinație între tratamentul prescris de medic, ajustarea stilului de viață și o alimentație echilibrată, pentru a preveni alte probleme pe viitor. Aceasta include mișcare regulată și un regim alimentar sănătos, precum dieta mediteraneană sau dieta DASH (creată special pentru scăderea tensiunii arteriale).
- Obiceiurile benefice pentru inimă, cum ar fi renunțarea la fumat și ținerea sub control a tensiunii mari, a diabetului și a colesterolului, sunt esențiale pentru o recuperare reușită pe termen lung.
- Programele de recuperare cardiovasculară au un rol foarte important: te ajută să fii monitorizat medical, să înveți cum să îți schimbi stilul de viață și să reduci factorii de risc pentru a-ți recăpăta sănătatea.
Cât durează recuperarea după un infarct?
Infarctul miocardic este o urgență medicală majoră, care apare atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat brusc din cauza astupării unei artere coronare. Țesutul cardiac din acea zonă începe să sufere imediat din cauza lipsei de oxigen.
Viteza de recuperare depinde de severitatea infarctului, dar și de rapiditatea cu care ai primit îngrijiri medicale.
Imediat după eveniment, este de așteptat să rămâi internat în spital între 3 și 5 zile, sau până când starea ta devine complet stabilă.
În general, refacerea completă durează de la câteva săptămâni până la câteva luni. Durata recuperării depinde de:
- starea ta generală de sănătate;
- factorii de risc pe care îi ai;
- cât de riguros urmezi planul de tratament recomandat de medic.
Recuperarea după un infarct sever (de tip „widowmaker”)
Infarctul de tip „widowmaker” (sau infarctul de arteră descendentă anterioară stângă) este o formă deosebit de gravă de atac de cord. Acesta apare atunci când principala arteră care irigă partea din față a inimii este blocată complet (100%).
Deoarece această arteră are un rol crucial în alimentarea cu sânge a mușchiului inimii, un astfel de infarct poate fi critic.
Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale oricărui alt infarct:
- durere sau presiune puternică în piept;
- dificultăți de respirație (senzație de sufocare);
- amețeală sau stare de leșin;
- transpirații reci;
- greață;
- stare pronunțată de slăbiciune și oboseală.
Chiar dacă denumirea populară din limba engleză face trimitere la bărbați, acest tip grav de infarct afectează în egală măsură și femeile.
După un astfel de eveniment, spitalizarea poate dura câteva zile în plus, în special dacă a fost nevoie de o intervenție chirurgicală sau de montarea de urgență a unui stent pentru desfundarea arterei.
Alimentația după un infarct
O dietă săracă în grăsimi nesănătoase și calorii în exces ajută la protejarea inimii. Dacă ai trecut deja printr-un infarct, o alimentație corectă devine o prioritate absolută pentru a preveni un al doilea episod.
Un plan alimentar foarte util este dieta DASH (abordări dietetice pentru oprirea hipertensiunii).
Scopul principal al dietei DASH este reducerea sării (sodiului), a cărnii roșii și a grăsimilor saturate, punând accent pe fructe și legume bogate în potasiu, carne slabă de pasăre, pește și uleiuri vegetale presate la rece.
Dieta mediteraneană este foarte asemănătoare, punând accent pe alimente de origine vegetală, pește și ulei de măsline.
Studiile arată că o alimentație bazată predominant pe plante poate reduce inflamația și stresul oxidativ din organism — factori care contribuie la insuficiența cardiacă. De asemenea, poate reduce severitatea bolilor de inimă.
Iată principalele reguli de urmat:
- Evită grăsimile saturate și grăsimile trans (hidrogenate). Acestea contribuie direct la formarea plăcilor de colesterol pe pereții arterelor. Alege în schimb grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, avocado, nucile și semințele.
- Atenție la numărul de calorii. Kilogramele în plus pun o presiune suplimentară pe inimă. Menținerea unei greutăți optime prin consumul de legume, proteine slabe și lactate degresate ajută la protejarea sistemului cardiovascular.
- Redu consumul de sare. Limitează aportul zilnic de sodiu la mai puțin de 2.300 mg pe zi (aproximativ o linguriță rasă de sare, incluzând sarea deja prezentă în alimente). Acest lucru ajută la scăderea tensiunii arteriale.
- Consumă cât mai multe legume și fructe. Fructele și legumele proaspete ar trebui să fie baza meselor tale. Dacă nu ai la îndemână variante proaspete, poți alege legume congelate (fără sosuri adăugate) sau conserve cu un conținut scăzut de sare.
Ce stări și efecte neplăcute pot apărea după un infarct?
După un atac de cord, este perfect normal să te simți extrem de obosit, slăbit fizic și stors de energie.
Este posibil să ai și o poftă de mâncare scăzută. Consumul unor mese mai mici și mai dese te poate ajuta să nu îți suprasoliți inima în timpul digestiei.
De asemenea, impactul emoțional este frecvent și poate dura între 2 și 6 luni. Printre stările psihologice des întâlnite se numără:
- furia și iritabilitatea;
- teama constantă de un nou infarct;
- insomnia și oboseala din timpul zilei;
- tristețea accentuată;
- sentimentele de vinovăție sau neputință;
- pierderea interesului pentru activitățile care îți făceau plăcere.
Dacă aceste stări persistă, nu ezita să ceri sprijinul unui psiholog sau să discuți deschis cu medicul tău.
Infarctul la persoanele în vârstă
Riscul de infarct și de boli cardiovasculare crește după vârsta de 65 de ani.
Acest lucru este cauzat de modificările naturale care apar odată cu înaintarea în vârstă, printre care tensiunea arterială mare (hipertensiunea) și rigidizarea arterelor (ateroscleroza).
La vârstnici, recuperarea după un infarct vine cu provocări specifice. Deși alimentația sănătoasă și mișcarea adaptată rămân esențiale, procesul de refacere poate dura mai mult. De asemenea, poate exista un risc mai mare de tulburări de memorie sau de scădere a mobilității.
Pentru a reduce urmările pe termen lung, este important ca persoanele în vârstă să reia activitatea fizică ușoară imediat ce medicul permite acest lucru. Mișcarea întărește mușchiul inimii și îl protejează împotriva altor complicații.
Un alt aspect esențial este monitorizarea riguroasă a tensiunii arteriale, hipertensiunea fiind cea mai frecventă problemă cardiacă la persoanele de peste 75 de ani.
Recuperarea după montarea unui stent
Un stent este un mic tub din plasă metalică ce se introduce în interiorul unei artere blocate pentru a o menține deschisă și a permite sângelui să circule normal. Stentul rămâne permanent în arteră.
Procedura prin care se montează stentul (angioplastia coronariană) restabilește fluxul de sânge către mușchiul inimii și reduce riscul ca acea arteră să se îngusteze din nou la loc.
Totuși, montarea unui stent nu împiedică apariția unui blocaj pe o altă arteră a inimii. De aceea, schimbarea stilului de viață rămâne la fel de importantă.
Ca regulă de bază, ia legătura imediat cu medicul dacă reapar durerile în piept, chiar dacă ai stent. În cazuri rare, un stent se poate înfunda din nou, necesitând o nouă intervenție.
Pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge pe stent, medicul îți va prescrie aspirină și medicamente antiagregante plachetare (cum ar fi clopidogrel sau ticagrelor), pe care este esențial să le iei exact așa cum ți-au fost recomandate.
Schimbări necesare în stilul de viață
Un stil de viață sănătos completează perfect tratamentul medicamentos prescris de cardiolog. Evaluează-ți obiceiurile zilnice și vezi unde poți aduce îmbunătățiri.
Mișcarea și exercițiile fizice
De îndată ce medicul îți dă acordul, poți începe un program ușor de exerciții fizice.
Activitatea fizică regulată te ajută să îți menții greutatea sub control, dar antrenează și cel mai important mușchi din corp: inima.
Exercițiile de tip aerobic (cardio) sunt cele mai benefice pentru sănătatea inimii. Câteva exemple bune includ:
- plimbările în pas vioi;
- mersul pe bicicletă (clasică sau medicinală);
- înotul;
- alergarea ușoară (după acordul expres al medicului).
Aceste activități cresc nivelul de oxigen din sânge și ajută inima să pompeze mai eficient. În plus, exercițiile aerobe ajută la scăderea tensiunii arteriale, reducerea nivelului de stres și reglarea colesterolului.
Dacă simți orice simptom neobișnuit în timpul mișcării — cum ar fi lipsă acută de aer, slăbiciune bruscă în brațe sau picioare ori durere în piept — oprește-te imediat și sună la 112.
Renunțarea la fumat
Dacă fumezi, renunțarea la acest obicei este cel mai important pas pe care îl poți face după un infarct.
Fumatul crește tensiunea arterială, favorizează formarea cheagurilor de sânge și scade nivelul de oxigen din organism. Asta înseamnă că inima ta trebuie să depună un efort mult mai mare pentru a funcționa.
Renunțarea completă la fumat reduce considerabil riscul unui al doilea infarct. De asemenea, ferește-te de fumatul pasiv, deoarece este la fel de periculos pentru sănătatea inimii.
Controlul celorlalți factori de risc
Deși genetica joacă un rol în bolile cardiovasculare, majoritatea problemelor sunt strâns legate de stilul nostru de viață.
Discută periodic cu medicul tău despre gestionarea următoarelor aspecte:
- tensiunea arterială mare (hipertensiunea);
- nivelul crescut de colesterol și trigliceride;
- diabetul zaharat sau glicemia mare;
- afecțiunile tiroidiene;
- nivelul ridicat de stres;
- anxietatea și depresia;
- consumul de alcool (care ar trebui redus la minimum sau eliminat).
Recuperarea cardiovasculară specializată
Medicul îți poate recomanda înscrierea într-un program medical de reabilitare cardiovasculară. Aceste programe sunt coordonate de medici cardiologi, kinetoterapeuți și nutriționiști, fiind special concepute pentru a-ți monitoriza refacerea după infarct.
Pe lângă exercițiile supravegheate și sfaturile privind stilul de viață, în cadrul acestor programe vei învăța cum să îți ții sub control principalii indicatori de sănătate.
Valorile-țintă recomandate în mod obișnuit sunt:
- Tensiune arterială: sub 130/80 mmHg;
- Circumferința taliei: sub 88 cm la femei și sub 102 cm la bărbați;
- Indicele de masă corporală (IMC): între 18,5 și 24,9;
- Colesterol total: sub 180 mg/dl (iar colesterolul „rău” LDL conform țintei stabilite de cardiolog);
- Glicemie pe nemâncate: sub 100 mg/dl.
Speranța de viață după un infarct
Riscul general de infarct crește odată cu vârsta, în special la bărbații de peste 45 de ani și la femeile de peste 55 de ani.
Prezentarea de urgență la spital și începerea rapidă a tratamentului cresc semnificativ șansele de supraviețuire și o viață îndelungată după un atac de cord. Totuși, statisticile arată că aproximativ 20% dintre persoanele de peste 45 de ani pot suferi un al doilea eveniment cardiac în următorii 5 ani dacă nu iau măsuri de prevenție.
Studiile arată că femeile pot avea o rată de complicații mai mare în primul an după un infarct comparativ cu bărbații. Una dintre explicații este că femeile prezintă adesea simptome mai puțin tipice (oboseală inexplicabilă, greață, dureri de spate sau maxilar) și întârzie să ceară ajutor medical de urgență.
Vestea bună este că foarte mulți oameni trăiesc o viață lungă, activă și fericită după un infarct, cu condiția să își țină factorii de risc sub control și să urmeze sfaturile medicului.
Ce NU trebuie să faci după un infarct
Oferă-i inimii tale timpul de care are nevoie pentru a se vindeca. Asta înseamnă că va trebui să îți adaptezi programul și să eviți eforturile mari timp de câteva săptămâni.
Iată câteva restricții importante:
- Nu te grăbi să revii la munca grea: Poate dura până la 3 luni înainte ca medicul să îți permită să te întorci la serviciu. Dacă ai un loc de muncă solicitant sau stresant, este indicat să reiei activitatea treptat sau să ceri sarcini mai ușoare.
- Nu conduce imediat: În general, se recomandă să nu conduci timp de cel puțin o săptămână (sau până la 3-4 săptămâni dacă au existat complicații) și doar după ce medicul îți confirmă că starea ta este complet stabilă.
- Nu face efort fizic intens sau sex prea devreme: Se recomandă o pauză de cel puțin 2-3 săptămâni de la activitatea sexuală și de la ridicarea greutăților, până când inima își recapătă rezistența.
Când trebuie să ceri ajutor medical de urgență
După un prim infarct, riscul unui nou eveniment este crescut. Fii atent la semnalele pe care ți le transmite corpul și ia legătura cu medicul dacă ceva nu este în regulă.
Sună imediat la numărul de urgență 112 dacă prezinți oricare dintre următoarele simptome:
- durere, apăsare, arsură sau strânsoare în piept, care poate iradia spre unul sau ambele brațe, gât, ceafă sau mandibulă;
- dificultăți severe de respirație sau sufocare;
- bătăi foarte rapide, neregulate sau puternice ale inimii;
- oboseală sau slăbiciune extremă apărută brusc;
- transpirații reci și abundente (fără să fi depus efort);
- stare de amețeală puternică, confuzie sau leșin;
- umflarea bruscă a picioarelor sau gleznelor.
Concluzie
O viață sănătoasă după un infarct depinde în mod direct de cât de corect urmezi tratamentul prescris de cardiolog și de schimbările pozitive pe care le faci în viața de zi cu zi.
Cunoscându-ți factorii de risc, mâncând echilibrat, făcând mișcare și renunțând la obiceiurile nocive, îi oferi inimii tale șansa de a se reface pentru a te bucura din plin de anii ce vor urma.
