Pe scurt: Retinopatia înseamnă deteriorarea vaselor de sânge din retină, foița sensibilă la lumină din spatele ochiului. Retinopatia hipertensivă apare din cauza tensiunii arteriale mari necontrolate, în timp ce retinopatia diabetică este provocată de nivelul crescut de zahăr din sânge. Ambele pot duce la scăderea gravă a vederii dacă nu ții sub control boala de bază.
Retina face parte din sistemul nervos. Ea transformă lumina în semnale electrice pe care le trimite la creier, permițându-ți să vezi lumea din jur.
Atât retinopatia hipertensivă, cât și retinopatia diabetică pot evolua mult timp fără semne evidente. În timp, ele pot cauza vedere dublă, dureri de cap sau încețoșarea vederii.
Retinopatia hipertensivă
Hipertensiunea arterială (tensiunea mare) netratată pe termen lung afectează vasele mici de sânge din ochi. Pe lângă afectarea retinei, tensiunea crescută mărește riscul și pentru alte afecțiuni oculare.
Retina are nevoie de un flux continuu de sânge oxigenat. Când presiunea sângelui este prea mare, vasele de sânge retiniene suferă spasme (se contractă brusc), se îngustează și devin rigide.
În timp, această rigidizare reduce oxigenarea retinei. În plus, modificările de la nivelul ochilor arată adesea că hipertensiunea a început să afecteze și alte organe, precum inima, rinichii sau creierul.
Retinopatia diabetică
Retinopatia diabetică este o complicație frecventă a diabetului zaharat. Nivelul ridicat și prelungit de zahăr din sânge (glicemia mare) slăbește pereții vaselor mici de sânge din corp.
Vasele retinei se pot bloca sau pot lăsa să se scurgă lichid și sânge în țesuturile vecine. Ca răspuns, ochiul încearcă să creeze vase noi de sânge, dar acestea sunt fragile și se rup ușor.
Această afecțiune evoluează de regulă în trei etape:
- Retinopatie de fond (non-proliferativă ușoară sau moderată): apar mici dilatații ale vaselor de sânge și puncte mici de sângerare.
- Retinopatie pre-proliferativă: circulația sângelui se blochează în mai multe zone, iar retina nu mai primește suficient oxigen.
- Retinopatie proliferativă: se formează vase noi, anormale și fragile, însoțite de țesut cicatriceal care poate trage retina și o poate dezlipi.
Diferențe între cele două afecțiuni
Iată principalele deosebiri între retinopatia produsă de tensiunea mare și cea provocată de diabet:
| Caracteristică | Retinopatie hipertensivă | Retinopatie diabetică |
|---|---|---|
| Cauza principală | Tensiunea arterială crescută persistent | Glicemia crescută pe termen lung |
| Mecanismul pe vase | Spasmul și îngroșarea pereților vasculari | Blocarea vaselor mici și formarea de vase noi, fragile |
| Evoluție | Lentă, dar poate deveni acută la salturi de tensiune | Progresivă, în stadii bine definite |
| Tratament de bază | Controlul strict al tensiunii arteriale | Controlul glicemiei, plus laser sau injecții în ochi la nevoie |
Simptomele retinopatiei hipertensive și diabetice
La început, ambele afecțiuni pot să nu dea niciun semn. Poți trăi luni sau ani cu leziuni pe retină fără să simți că vederea îți slăbește.
Retinopatia hipertensivă
Când boala avansează, pot apărea semne precum:
- vedere încețoșată;
- vedere dublă;
- scăderea treptată a acuității vizuale;
- dureri de cap intense.
Dacă aceste simptome apar brusc, tensiunea ta poate fi extrem de mare, situație care impune consult medical de urgență.
Retinopatia diabetică
Pe măsură ce vasele de sânge din retină sângerează sau se blochează, pot apărea:
- puncte negre plutitoare sau „pânze de păianjen” în câmpul vizual;
- vedere încețoșată, neclară sau zone întunecate;
- dificultăți în distingerea culorilor;
- durere sau roșeață la nivelul ochilor;
- pierdere parțială sau totală a vederii.
Cauze și factori de risc
Cauzele principale sunt valorile mari și constante ale tensiunii arteriale și ale glicemiei.
Factorii care cresc riscul de retinopatie hipertensivă includ:
- fumatul;
- nivelul ridicat de colesterol în sânge;
- obezitatea sau excesul ponderal;
- antecedentele de boli de inimă în familie.
Factorii care cresc riscul de retinopatie diabetică includ:
- durata mare de evoluție a unui diabet de tip 1 sau tip 2;
- asocierea tensiunii arteriale mari sau a colesterolului crescut;
- sarcina la femeile care au deja diabet.
Diagnostic: ce investigații se fac
Diagnosticul este stabilit de medicul oftalmolog în urma unui examen de fund de ochi, realizat după dilatarea pupilelor cu picături speciale.
Pentru a evalua structura în detaliu, medicul folosește investigații imagistice standard, cum este examinarea prin tomografie în coerență optică (OCT). Aceasta realizează secțiuni precise ale straturilor retinei.
Ca investigație complementară, se poate folosi angiografia OCT (OCTA) pentru vizualizarea vaselor fără substanță de contrast. În caz de diabet avansat, medicul poate recomanda și angiografia cu fluoresceină, unde se injectează o substanță de contrast într-o venă a brațului pentru a evidenția zonele de scurgere sau blocaj din retină.
Opțiuni de tratament
Baza tratamentului pentru retinopatia hipertensivă este aducerea tensiunii arteriale la valorile normale recomandate de medicul cardiolog sau de familie.
Pentru retinopatia diabetică, primul pas este menținerea glicemiei în limite optime. Înainte de a alege o schemă terapeutică, mulți pacienți se întreabă dacă anumite picături pentru retinopatia diabetică pot ajuta la gestionarea acestei afecțiuni; medicul oftalmolog îți poate explica exact rolul fiecărui tratament.
Modificările stilului de viață sunt esențiale în ambele situații:
- reducerea consumului de sare și grăsimi saturate;
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
- mișcare zilnică ușoară sau moderată;
- renunțarea completă la fumat.
În formele mai avansate de retinopatie diabetică, oftalmologul poate recomanda proceduri directe la nivelul ochiului:
- Tratament cu laser: fotocoagularea laser sigilează vasele care sângerează și micșorează vasele anormale.
- Injecții intraoculare: substanțe speciale (anti-VEGF sau corticosteroizi) administrate în interiorul ochiului pentru a reduce edemul (umflarea) retinei.
Cum îți protejezi vederea
Dacă ai diabet sau hipertensiune, ia-ți tratamentul zilnic exact așa cum ți l-a prescris medicul. Măsoară-ți regulat valorile tensiunii și ale glicemiei acasă.
Traseul recomandat începe la medicul de familie. Acesta îți poate elibera bilete de trimitere decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) către oftalmolog, diabetolog și cardiolog.
Chiar dacă vezi perfect și nu ai simptome, mergi la un control oftalmologic cel puțin o dată pe an. Depistarea la timp previne complicațiile ireversibile.
Când să mergi la medic
Programează un consult dacă observi pete plutitoare noi, încețoșarea vederii sau dureri de cap frecvente însoțite de valori mari ale tensiunii.
Sună imediat la 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) dacă te confrunți cu o pierdere bruscă a vederii la unul sau la ambii ochi, dacă o parte a câmpului vizual se întunecă brusc (ca o cortină neagră) sau dacă tensiunea ta crește foarte mult și este însoțită de tulburări severe de vedere.
Concluzie
Retinopatia hipertensivă și cea diabetică sunt două afecțiuni diferite, dar ambele amenință vederea dacă tensiunea și glicemia nu sunt controlate. Prin controale oftalmologice anuale și urmarea tratamentului recomandat, îți poți proteja sănătatea ochilor pe termen lung.
